Efecte bumerang ale noii politici monetare. Ce decizie au luat guvernatorii băncilor centrale din Europa Centrală

Guvernatorii băncilor centrale din Europa Centrală şi-au regândit apelurile la o politică monetară agresivă în ultimele două săptămâni, într-o încercare de a-i convinge pe investitori că vor începe curând reducerea dobânzilor, iar mesajul lor începe să-şi facă simţite efectele.

Avertismentele lor vin în pofida turbulenţelor de pe pieţele financiare din Europa, după preluarea Credit Suisse de către UBS, care i-a determinat pe investitori să parieze că băncile centrale globale vor începe relaxarea politicii monetare.

În condiţiile în care guvernatorii băncilor centrale din Europa Centrală au fost mai rapizi în majorarea dobânzilor, ei ar urma de asemenea să conducă politica de reducere a dobânzilor. Deşi încă s-ar putea întâmpla asta, se pare că reducerea dobânzilor va avea loc mai târziu decât s-a crezut anterior.

Dar condiţiile de pe pieţele financiare se schimbă, regiunea fiind afectată de înăsprirea pieţei forţei de muncă şi de creşterea solidă a salariilor. „Presiunile salariale ridicate vor menţine nivelul mare al inflaţiei şi ar putea duce la întârzierea relaxării politicii monetare, comparativ cu actualele aşteptări”, apreciază analiştii de la Erste Bank.

Banca Centrală a Cehiei, care din iunie a refuzat să majoreze dobânzile, în pofida solicitărilor, şi-a accentuat de fapt mesajul referitor la politica monetară agresivă, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

În Ungaria, unde analiştii se aşteptau la începerea relaxării politicii monetare în martie, Banca Centrală s-a angajat să menţină nemodificate dobânzile o perioadă prelungită de timp pentru a ţine sub control inflaţia. În februarie, rata anuală a inflaţiei în Ungaria se situa la 25,4%.

Guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Adam Glapinski, declara săptămâna aceasta că este pregătit să majoreze dobânzile dacă va trebui, deşi nu este necesar ca dobânzile să crească mai mult dacă evoluţiile economice urmează perspectivele actuale.

Cea mai ridicată rată a dobânzii din UE, în Ungaria

Analiştii de la Goldman Sachs nu se aşteaptă la modificări ale dobânzilor în acest an, în Cehia. Acum, analiştii pun accent pe Ungaria, care are cea mai ridicată rată a dobânzii din UE, de 13%, pentru a stopa deprecierea forintului şi a contracara inflaţia ridicată.

Deşi au existat speculaţii că Banca Centrală a Ungariei ar putea începe relaxarea politicii monetare luna trecută, declaraţiile de la reuniunea din 28 martie au consolidat în schimb ideea că relaxarea ar putea începe în iunie.

„Banca Centrală a Ungariei a explicat clar că nu se gândeşte la reducerea dobânzilor în acest moment, ceea ce va sprijini evoluţia forintului”, apreciază analiştii de la ING.

Marţi, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, susţinând că inflaţia ar putea scădea mai rapid decât se credea anterior. De asemenea, BNR a estimat că activitatea economică a scăzut mai puţin decât se estima, iar analiştii cred că nu vor exista anul acesta modificări ale dobânzii.

„Prima reducere a dobânzii nu va avea loc probabil până la începutul lui 2024, odată ce autorităţile sunt mai încrezătoare că presiunile asupra preţurilor s-au atenuat”, apreciază analiştii de la Capital Economics.