DOCUMENT. În caz de război, românii încorporabili și rezerviștii din străinătate vor fi obligaţi să vină în ţară în 15 zile

Ministerul Apărării Naționale a elaborat un proiect de lege care prevede, printre altele, că românii încorporabili și rezerviștii aflați în străinătate vor avea 15 zile la dispoziție să se întoarcă în țara, în cazul instituirii stării de asediu, mobilizare sau război.

Este vorba de un proiect de lege care vizează modificarea Legii 446 din 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

Rezerviștii ar putea fi mobilizați și-n afara stării de război

Una dintre cele mai importante modificări legislative este aceea că rezerviştii vor putea fi mobilizaţi chiar şi fără declararea stării de război, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

Acest lucru înseamnă că toţi cei care au făcut armata vor fi obligaţi să deservească MApN, suplinind, astfel, deficitul de personal provocat prin demisiile în masă ale militarilor, care a vulnerabilizat Armata Română.

Cine va fi obligat să se prezinte dacă se declară starea de mobilizare generală sau de război

În cazul declarării stării de mobilizare generală sau de război, cetăţenii încorporabili (bărbaţii cu vârste între 20 de ani şi 35 de ani), rezerviştii voluntari şi rezerviştii vor avea obligaţia de a se prezenta la locul, data şi ora prevăzute în ordinul de chemare.

Prin excepţie, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, cetăţenii încorporabili şi rezerviştii cu domiciliul în România, plecaţi temporar în afara ţării, vor fi obligaţi să se prezinte, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidenţa cărora se află, în vederea clarificării situaţiei militare şi, după caz, a înmânării ordinului de chemare.

Prin notificare se înţelege înştiinţarea oficială scrisă, la adresa de domiciliu din România, cu privire la obligativitatea prezentării la centrele militare. Toţi românii care nu au renunţat la cartea de identitate şi nu au obţinut paşaportul CRDS (cetăţean român cu domiciliul în străinătate) sunt consideraţi plecaţi temporar.

Militar voluntar în termen: Cine poate participa și care este durata

Una dintre cele mai importante prevederi a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare este adăugarea unei noi categorii de personal, militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naționale, precum şi crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora.

Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen.

Prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.

Ca urmare, cetățenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României.

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

La finalizarea programului de pregătire, aceștia vor primi o indemnizație reprezentând trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidență și să îi introducă în rezerva operațională, precizează MApN.

Când se poate face recrutarea și încorporarea

Proiectul își propune, totodată, stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu.

Păstrarea locului de muncă

Alte prevederi din proiectul de lege includ reglementarea modului de păstrare a locului de muncă pe toată durata cât salariaţii participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, precum și crearea cadrului legal prin care centrul militar poate chema de cel mult trei ori pe an cetățenii încorporabili, recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea situaţiei militare.

Citeşte AICI documentul cu propunerea legislativă

După valorificarea propunerilor, sugestiilor și opiniilor transmise de persoanele interesate pe timpul rezervat pentru perioada de transparență legislativă, și primirea observațiilor și propunerilor, de la instituțiile avizatoare, proiectul va fi transmis de Guvernul României Parlamentului, pentru dezbateri și adoptare.