DNA intră pe fir pentru nereguli descoperite la Autoritatea pentru Protecția Animalelor

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat luni că a depus la DNA o plângere privind posibile nereguli la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), nereguli constatate în urma unui control al primăriei.

Nicușor Dan reclamă că ambulanțele veterinare cumpărate de ASPA nu au nici până acum autorizația să funcționeze potrivit scopului pentru care au fost achiziționate.

„Am decis sesizarea DNA pentru nereguli grave petrecute la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor în perioada 2018-2020. Aceste nereguli reies dintr-un raport al Corpului de Control al Primarului General, pe care l-am trimis în control la ASPA în perioada mai – iunie a anului curent.

Chestiunea cea mai flagrantă ține de cumpărarea de ambulanțe veterinare, existând suspiciuni serioase despre ilegalități în achiziție. E vorba, în fond, de o bătaie de joc pe bani publici, inclusiv pentru faptul că nici până azi aceste ambulanțe nu au autorizația pentru a funcționa potrivit scopului declarat al achiziției”, a scris Nicușor Dan într-un mesaj pe Facebook.

Nereguli semnalate de controalele efectuate de Curtea de Conturi și Corpul de Control al PMB

„Astfel de lucruri sunt intolerabile și nu le tolerez nici la ASPA, nici la alte instituții care țin de Primăria Capitalei. Luna trecută, directorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, Mina Drăghici, şi-a dat demisia din funcţie, în urma unor nereguli semnalate de controalele efectuate de Curtea de Conturi și Corpul de Control al Primăriei București”, precizează edilul Capitalei.

Printre neregulile semnalate atunci se numărau și cele privind ambulanțele veterinare, generând un prejudiciu de 809.200 lei, „sumă provenită din achiziționarea a două ambulanțe veterinare, fără obținerea autorizațiilor pentru funcționare de la Colegiul Medicilor Veterinari”.

România are cel mai mare număr de câini maidanezi din Europa. Potrivit estimărilor oficiale, în țara noastră sunt 600.000 de maidanezi şi aproximativ 170 de adăposturi pentru animale.  

Gestionarea câinilor cu și fără stăpân

Cadrul normativ actual prevede, în linii mari, cum ar trebui să fie gestionați câinii cu sau fără stăpân, astfel încât să nu existe eventuale disonanțe între drepturile animalelor și drepturile indivizilor. Pe lângă cadrul normativ general, reprezentat de Legea 227/2002, prin care a fost modificată OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân și Legea 205/2004, care reprezintă de fapt cadrul general în materie de protecție a animalelor, competența de a stabili concret modalitatea de gestionare a câinilor maidanezi revine autorităților locale, în virtutea autonomiei locale de care se bucură. Prin urmare, maniera exactă în care este gestionată situația poate varia de la un județ la altul, în funcțiile de modul în care autoritățile locale decid să implementeze politica stabilită la nivel central.

Consiliile locale, considerate proprietari ai câinilor fără stăpân

După cum este statuat în Legea administrației publice 215/2001 , autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz. Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt considerate proprietari ai câinilor fără stăpân şi ai câinilor care circulă liberi, fără însoţitor, în locuri publice, care nu au fost revendicaţi ori adoptaţi în condiţiile prevederilor legale şi au obligaţia de a captura şi escorta aceşti câini, prin intermediul personalului calificat, potrivit avocatoo.ro.

Dacă totuși vezi un maidanez și te gândești să îl ajuți cumva prin asigurarea continuă a unui adăpost și a hranei, nici asta nu e o idee prea bună, în măsura în care adăpostul ar fi plasat pe spațiul public de lângă bloc sau din fața casei. Instanța de contencios constituțional a statuat prin Decizia nr.1/2012 că sunt interzise creșterea și adăpostirea câinilor pe domeniul public, în locuri publice sau în spațiile adiacente acestora, în afara proprietății stăpânului sau a deținătorului acestuia. Prin urmare, fie îl iei acasă și îi oferi toată afecțiunea de care are nevoie, fie apelezi la alte soluții legale, pe care le menționăm în continuare.

Ce este, de fapt, un maidanez, în legislația actuală

Potrivit O.U.G. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stapan, prin noțiunea de «câine fără stăpân» se înțelege: orice câine crescut, adăpostit, ţinut pe domeniul public, în locuri publice sau în spaţiile adiacente acestora, în afara proprietăţii stăpânului sau deţinătorului acestuia, necontrolat, nesupravegheat, liber, abandonat, inclusiv cei identificaţi prin microcipare sau alt mijloc alternativ de identificare, stabilit de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Studiu: Românii sunt miloşi cu animalele fără stăpân

Conform unui studiu realizat la începutul acestui an la nivel naţional, majoritatea românilor sunt îngrijorați de problema animalelor hoinare și fără stăpân, care sunt o prezență în realitatea zilnică, în majoritatea zonelor rezidențiale din țară. De asemenea, 85% dintre respondenți au o atitudine pozitivă față de acestea, se declară impresionați de situația lor și le este ”milă” de ele. Din păcate, 70% nu sunt conștienți de daunele pe care câinii și pisicile hoinare le provoacă biodiversității (păsări, mamifere sălbatice etc.).

În ce privește acțiunea concretă și implicarea, 30% dintre respondenți declară că hrănesc regulat animalele hoinare, 47% donează către ONG-uri care se ocupă cu salvarea acestor animale, iar 43% dintre respondenți au adoptat un câine hoinar, respectiv 52% au adoptat o pisică hoinară.

În privința potențialelor soluții, respondenții și-au exprimat preferința pentru măsuri de control al numărului de animale hoinare care nu implică uciderea acestora. Mai mult decât atât, 87% dintre participanții la sondaj declară că sunt de acord cu sterilizarea animalelor hoinare, iar 90% susțin adăpostirea lor în centre specializate (private sau publice). Doar 9% de respondenți sunt de acord cu eutanasierea acestor animale (11% doar ca ultimă soluție).

Acțiunea de abandon este prezentă în procente mai mici, doar 3-4% dintre persoane au declarat că au abandonat un animal, iar această faptă este considerată a fi justificată în mare și foarte mare măsură doar în situații grave, de exemplu dacă un membru al familiei dezvoltă anumite alergii (21%) sau dacă animalul este agresiv (22%).