Date lipsă

NewMoney 13/10/2016 | 11:32 Digital
Date lipsă

Autor: Oana Coșman

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Ce se întâmplă atunci când ai 100.000 de euro pe care vrei să-i investești într-un proiect românesc de securitate și encriptare a datelor? Cauți degeaba.

„Poate a fost prea devreme“, începe cu o concluzie bună pentru final povestea lui Robert Knapp, investitor de origine germană, mentor în diverse programe dedicate antreprenorilor și unul dintre puținii angel investors – spre zece la număr – dispuși să susțină financiar startup-urile românești.

Un alt paradox românesc. Pe scurt, în toamna anului trecut a vrut să investească 100.000 de euro într-un proiect de securitate și encriptare a datelor, bani suficienți pentru a permite trecerea de la idee/prototip la produs într-o perioadă de 6-12 luni, un interval să-i spunem standard în industria tech.

Inițial, banii ar fi urmat să fie împărțiți între două echipe, însă nu excludea ca, în cazul apariției unei idei cu potențial, să finanțeze un singur startup. Dorea ca fondatorii să vină în Capitală pentru a-și dezvolta produsele și era pregătit să le ofere cazare, mâncare, salariu, mentorat, să le pună la dispoziție resursele companiei sale, să le angajeze oameni și să le ofere acces la cei opt milioane de clienți ai companiei sale, CyberGhost. Ar fi rezolvat astfel două dintre problemele principale ale unui startup: lipsa banilor și a unei mase critice de clienți.

Așa a apărut programul Privacy Accelerator. Aplicațiile au fost cam 50 la număr, dar prea puține au venit din România. Cu adevărat relevante au fost și mai puține, doar două. „Ori nu era produsul potrivit, ori nu era echipa potrivită“, povestește acum Knapp.

În mod paradoxal, dacă e să ne uităm doar la cifrele ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii), care arată că, la nivel local, în 2015, cifra de afaceri a sectorului de software și servicii IT a crescut cu 21%, la 3,08 miliarde de euro. O tendință care se va menține și în 2016, cu o creștere prognozată de peste 17%, ce ar duce piața la 3,6 miliarde de euro. Tot anul trecut, în IT-ul românesc autohton lucrau peste 140.000 de oameni, cea mai mare cifră din Europa Centrală și de Est.

De altfel, Knapp a venit să facă business în România atras de perspectivele de dezvoltare și, implicit, de imaginea bună a IT-istului român. Astfel stând lucrurile, întrebarea vine de la sine: de ce nu a găsit Knapp proiectul potrivit?

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.