Date lipsă
Autor: Oana Coșman
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Ce se întâmplă atunci când ai 100.000 de euro pe care vrei să-i investești într-un proiect românesc de securitate și encriptare a datelor? Cauți degeaba.
„Poate a fost prea devreme“, începe cu o concluzie bună pentru final povestea lui Robert Knapp, investitor de origine germană, mentor în diverse programe dedicate antreprenorilor și unul dintre puținii angel investors – spre zece la număr – dispuși să susțină financiar startup-urile românești.
Un alt paradox românesc. Pe scurt, în toamna anului trecut a vrut să investească 100.000 de euro într-un proiect de securitate și encriptare a datelor, bani suficienți pentru a permite trecerea de la idee/prototip la produs într-o perioadă de 6-12 luni, un interval să-i spunem standard în industria tech.
Inițial, banii ar fi urmat să fie împărțiți între două echipe, însă nu excludea ca, în cazul apariției unei idei cu potențial, să finanțeze un singur startup. Dorea ca fondatorii să vină în Capitală pentru a-și dezvolta produsele și era pregătit să le ofere cazare, mâncare, salariu, mentorat, să le pună la dispoziție resursele companiei sale, să le angajeze oameni și să le ofere acces la cei opt milioane de clienți ai companiei sale, CyberGhost. Ar fi rezolvat astfel două dintre problemele principale ale unui startup: lipsa banilor și a unei mase critice de clienți.
Așa a apărut programul Privacy Accelerator. Aplicațiile au fost cam 50 la număr, dar prea puține au venit din România. Cu adevărat relevante au fost și mai puține, doar două. „Ori nu era produsul potrivit, ori nu era echipa potrivită“, povestește acum Knapp.
În mod paradoxal, dacă e să ne uităm doar la cifrele ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii), care arată că, la nivel local, în 2015, cifra de afaceri a sectorului de software și servicii IT a crescut cu 21%, la 3,08 miliarde de euro. O tendință care se va menține și în 2016, cu o creștere prognozată de peste 17%, ce ar duce piața la 3,6 miliarde de euro. Tot anul trecut, în IT-ul românesc autohton lucrau peste 140.000 de oameni, cea mai mare cifră din Europa Centrală și de Est.
De altfel, Knapp a venit să facă business în România atras de perspectivele de dezvoltare și, implicit, de imaginea bună a IT-istului român. Astfel stând lucrurile, întrebarea vine de la sine: de ce nu a găsit Knapp proiectul potrivit?
Iată nișa! „Cred în continuare că România are potențialul de a deveni un Silicon Valley al Europei. Însă cred că startup-urile de aici ar trebui să se dezvolte pe propria nișă, nu să construiască o replică unu la unu a Silicon Valley“, încearcă să dea un răspuns post-factum investitorul german.
Knapp este convins că antreprenorii români ar trebui să mizeze pe segmentele de piață care le oferă un avantaj diferențiator față de echipele din afara granițelor. „Investitorii sunt sătui să asculte pitch-uri despre idei pe care le-au auzit de atâtea ori. Pot alege echipe de oriunde altundeva, nu trebuie să vină aici pentru asta. Vedem idei foarte bune, dar unde sunt unicornii, unde sunt ideile românești geniale? Încotro se îndreaptă, ce vor să facă românii pe viitor și ce lucruri vor să dezvolte?“, se întreabă el.
Securitatea cibernetică ar putea fi una dintre aceste nișe. România și-a creat, mai mult sau mai puțin informal, un brand de țară cu specialiști în zona de cybersecurity, branduri precum Bitdefender și Avangate alăturându-se unor grei de talia Kaspersky, Avast, Eset sau AVG, toate din Estul Europei. „România ar trebui să se concentreze pe abilitățile ei. De exemplu, pe cybersecurity, un domeniu în creștere, pentru care lumea este dispusă să plătească. În plus, cred că oamenii de aici ar fi foarte buni pe fintech (noi tehnologii dedicate sectorului financiar – n.red.)“.
Fintech este un domeniu care a crescut substanțial în ultimul an. Se vorbește tot mai mult despre el și sunt foarte mulți bani care se duc spre acest gen de produse. Și ce e mai important, adaugă Knapp, „încă nu a fost atacat de companiile din Silicon Valley. Are de-a face cu securitatea, cu programare intensivă, ar putea să se potrivească echipelor din România ca o mănușă“.
Banii rămân pe masă. Afacerea lui Knapp, CyberGhost, se concentrează pe tehnologia VPN. În esență, o rețea privată virtuală (VPN) este destinată comunicațiilor computerizate sigure și este folosită, de obicei, în cadrul unei companii sau al unei organizații care au o rețea publică insuficient de sigură. Utilizatorii pot trimite și primi date confidenţiale, ca și cum calculatoarele lor ar fi conectate direct la aceeaşi reţea locală.
„Convingerea mea este că oferim un serviciu care le oferă oamenilor posibilitatea de a accesa internetul într-un mod sigur și, în același timp, livrăm intimitate. Cred că ăsta este un aspect important a ceea ce se va întâmpla pe viitor“, afirmă Knapp.
Potrivit acestuia, misiunea companiei pe care a fondat-o în 2011 în țara noastră este de a deveni cel mai mare jucător de pe segmentul VPN. „Vrem să devenim cel mai mare furnizor de tehnologii pentru privacy. De aceea chiar produsul nostru de VPN este și un teren de joacă pe care testăm ideile viitoare. Așa vedem cum reacționează și cum interacționează oamenii cu el, la ce îl folosesc. Este un proces de învățare pentru noi“.
Astăzi, CyberGhost are 45 de angajați și venituri care vor ajunge la finalul lui 2016 la aproximativ șase milioane de euro, la un ritm anual de creștere de 20-30%. Cât despre Privacy Accelerator, în prezent este în stand-by. Dar ar putea fi reluat în parteneriat cu MVP Academy, programul de pre-accelerare creat sub umbrela TechHub Bucharest, în primăvara anului viitor. Cei 100.000 de euro rămân, așadar, pe masă. Ceva idei?
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”De unde vin afacerile CyberGhost?” color=”juicy_pink” style=”double” border_width=”2″][vc_column_text css=”.vc_custom_1476348322666{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Furnizorul de soluții de securitate are și 100.000 de clienți premium, care plătesc pentru serviciile companiei.[/vc_column_text][vc_column_text]Recrutare. Knapp plănuiește angajarea a cel puțin 50 de oameni noi în următorul an. În doi ani, vizează să ajungă la circa 200 de angajați în România.
Ajutor pentru programatori. CyberGhost oferă un API (Application Programming Interface ‒ o interfață pentru programarea de aplicații) accesibil, contra-cost, programatorilor din afara companiei. Astfel, cei care doresc să construiască un server VPN pentru propriul produs pot face asta cu API-ul companiei.
Piețe principale. Majoritatea clienților Cyber-Ghost sunt din Statele Unite și Germania (procente egale de până la 40% fiecare). Topul țărilor din care sunt clienții companiei este completat de Marea Britanie, Franța și Italia.
Nu e de vânzare. În urmă cu un an, omul de afaceri de origine germană a primit o ofertă de achiziție din partea unei companii americane contra sumei de 20 de milioane de euro, însă a refuzat. Vrea să își crească business-ul și să construiască infrastructura tehnică prin care toată lumea să poată folosi internetul într-o manieră sigură.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
Autor: Oana Coșman
FOTO copertă: Robert Knapp (48 de ani), fondatorul CyberGhost; sursa: Laszlo Raduly / NewMoney
