Cum vrea Sorin Cîmpeanu să reformeze „radical” sistemul de educaţie din România

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat lansarea în consultare publică, până pe data de 24 august, a proiectelor celor două legi ale educaţiei. Ministrul susţine că legile vizează reformarea radicală a sistemului de educaţie.

”Este o zi importantă, astăzi, când lansăm în consultare publică, pentru o perioadă de o lună şi jumătate, mai exact până pe data de 24 august, proiectele celor două legi ale educaţiei, Legea învăţământului preuniversitar şi legea învăţământului superior. Sunt două legi care doresc să reformeze, într-o manieră radicală, în egală măsură necesară şi aşteptată, sistemul de educaţie din România”, a spus ministrul, în briefingul de la Palatul Victoria.

Impact bugetar total de peste 36 miliarde de lei

Aplicarea noilor legi ale educaţiei, ale căror proiecte au fost puse miercuri în dezbatere publică, ar avea un impact bugetar total de peste 36 de miliarde de lei, a anunţat Cîmpeanu.

„Impactul bugetar este foarte mare. Este vorba de un impact bugetar de peste 5 miliarde de lei pentru legea învăţământului superior şi de peste 31 de miliarde de lei pentru legea învăţământului preuniversitar. Doar 25 % reprezintă impact al creşterilor salariale, care vor fi de 43 %, restul sunt burse pentru elevi.

Avem o finanţare pentru elevii de învăţâmânt primar de 700 de lei per elev, o finanţare pentru învăţământul gimnazial de 900 de lei per elev, o finanţare pentru învăţământul liceal, filiere teoretice şi vocaţionale de 1.500 de lei per elev şi, nota bene, încurajarea învăţământului profesional printr-o finanţare pentru fondul de burse per elev de 3.000 de lei pentru liceele profesionale. (…) Pentru studenţi avem creşteri de 50%, de la 201 de lei per student şi lună, până la 300 RON per student şi lună”, a declarat ministrul Educaţiei.

10.000 de specialişti au contribuit la redactarea noilor legi

Sorin Cîmpeanu a precizat că la realizarea proiectelor au contribuit peste 10.000 de specialişti, într-o lungă perioadă de timp şi care a beneficiat de consultare de la Comisia Europeană şi OECD şi care ”a reunit toate aşteptările societăţiii româneşti în raport cu educaţia”.

Ministrul a arătat că proiectele pot fi îmbunătăţite şi aştepată propuneri, până la încheierea perioadei de consultare. ”Mizăm pe propuneri constructive, în aşa fel încât, la finalul perioadei de consultare publică, de o lună şi jumătate, să avem o formă îmbunătăţită a acestor proiecte de lege, pentru ca mai apoi proiectele să intre în procedură parlamentară de aprobare”, a declarat ministrul, citat de News.ro.

Schimbări radicale în învăţământul preuniversitar

Cîmpeanu a afirmat că toate evaluările vor fi standardizate şi Ministerul Educaţiei va avea o proprie platformă de evaluare standardizată. ”S-a început deja lucrul la standardele de evaluare”, a afirmat el. Astfel, elevii care vor intra în septembrie 2023 în clasa a noua de liceu, vor avea planuri cadru noi, curriulum nou şi o şansă în plus de intrare prin examen de admitere şi mai cu seamă, vor avea o pondere de mult timp cerută de 50% discipline în trunchiul comun, 20% discipline de specializare şi până la 30% curriculum la decizia şcolii.

În aceeaşi clasă, pentru 30% dintre discipline, vor putea fi organizate până la 4 grupe pentru a exista o personalizare a educaţiei şi ca patru grupe să îşi aleagă dispiciplinele de interes şi pe care profesorii le pot corela cu aptitudinile elevilor.

Pentru examenul de evaluare naţională va fi eliminată orice pondere a mediilor din gimnaziu, disciplinele urmând să rămână aceleaşi. O altă modificare este eliminarea calificativelor de la 1 la 10 pentru disciplinele din aria curriculară arte şi educaţie fizică. Se adaugă, de asemenea, calificativ „admis”, „respins” pentru toate disciplinele care vor fi integrate în ceea ce a fost definit la nivelul legii „educaţie pentru viaţă”.

Cîmpeanu: Bacalauratul va arăta cu totul altfel

Despre Bacalaureatul nou, ministrul a spus că ”va arăta cu totul altfel”. ”Ştiu că este de înţeles o schimbare radicală de paradigmă, examenul de bacalaureat se doreşte un examen echitabil, care să nu servească doar la acces în facultate ci să îţi ofere o calificare, credibilă, pe care angajatorii şi universităţile să o ia în considerare.

„Proba scrisă, care în momentul de faţă are patru nivele de dificultate care duc la obţinerea aceleiaşi diplome de bacalaureat, vom avea acelaşi nivel de dificultate, respectiv corespunzător competenţelor de bază pentru toate filierele şi toate profilurile. Este vorba, în primul rând, de partea de limbă şi literatură română – o notate ar fi decizia de introducere în programă a gramaticii, de reintroducere în programă a gramaticii pentru a susţine abilităţile de comunicare în limba română. A doua probă este bineînţeles cea de matematică. Aceste probe ar putea să aibă o pondere în proba scrisă de 40 – 50%.

Oricum, împreună cu disciplinele de istorie şi geografie, ar trebui să aibă o pondere de 60 %. Restul, de până la sută la sută să fie verificarea competenţelor de bază pentru celelalte discipline (…). În acest fel se verifică în proba scrisă competenţele de bază apoi avem cele două probe de competenţe – competenţe digitale şi competenţe de comunicare în două limbi străine unde iarăşi se verifică doar competenţele de bază. (…) Separat acestei probe care verifică, aşa cum am spus, doar competenţele de bază, avem şi o probă de excelenţă pe care o lăsăm la alegerea candidatului”, a explicat Cîmpeanu.

Gramatica revine în programă

Despre proba de limbă şi literatură română, ministrul Cîmpeanu a spus că o noutate ar fi reintroducerea Gramaticii în programă, pentru a susţine abilităţile de comunicare în limba română.

Ministrul a ţinut să precizeze că legile au fost elaborate în interiorul ministerului, cu direcţiile de specialitate. ”Nimeni, dar nimeni din exteriorul Ministerului Educaţiei nu a contribuit la scrierea acestor legi în aşa fel încât, o spun cu toată răspunderea, după ce am luat la cunoştinţă de raportul România Educată, de dorinţele tuturor (..) ne asumăm la ministerul Educaţiei alegerea acestor variante care sunt puse în dezbatere publică şi care sunt perfectibile”, a ţinut să menţioneze Cîmpeanu.

Se reintroduce învăţământul universitar de scurtă durată

Despre legea învăţământului superior, ministrul Educaţiei a declarat că se reintroduce învăţământul universitar de scurtă durată. Ministrul a mai spus că s-a introdus învăţământul dual, care va fi stimulat nu numai prin fondurile din PNRR, (..) dar vine şi cu alte lucruri care vor dori să facă atractivă apropierea dintre universităţi şi realitate. Este vorba de un plus de finanţare de 30% pentru studenţii care vor fi incluşi în această formă de învăţământ, a arătat Sorin Cîmpeanu.

Astfel, universităţile vor fi obligate să asigure cel puţin 50% din locurile de practică, din care cel puţin 75% să fie din afara universităţilor.

Locuri bugetate pentru tinerii din sistemul de protecţie socială şi cu dizabilităţi

Cursuri de etică şi integritate academică în programele de studii universitare, creşterea duratei studiilor de doctorat de la trei la patru ani, acordarea a câte 10 locuri bugetate tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie socială şi persoanelor cu dizabilităţi şi introducerea învăţământului dual se numără printre prevederile proiectului legii învăţământului superior lansat, miercuri, în dezbatere publică.

Proiectul a fost elaborat în concordanţă cu Raportul „România Educată”.

Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se vor exprima în Carta universitară, aprobată de Senatul universitar şi avizată de Ministerul Educaţiei, pentru conformitate cu legislaţia în vigoare. Se propune eliberarea de diplome comune, duble şi multiple între instituţiile de învăţământ superior situate în ţări diferite, în conformitate cu obiectivele Procesului Bologna.

Proiectul prevede că instituţiile de învăţământ superior vor avea posibilitatea preluării, prin absorbţie, a institutelor de cercetare, asigurând astfel creşterea potenţialului universităţilor de dezvoltare a infrastructurii şi facilitarea transferului rezultatelor cercetării.

Cursuri de etică şi integritate academică

Conform proiectului, programele de studii universitare includ cursuri de etică şi integritate academică, dezvoltă mecanisme de prevenire a abaterilor de la normele de integritate şi creează repere de conduită pentru toţi membrii comunităţii.

Se propune şi înfiinţarea de programe de studii universitare cu duble specializări fără parcurgerea procedurilor de acreditare şi introducerea ciclului de studii universitare de scurtă durată, în concordanţă cu solicitările din piaţa muncii, fiind definit din perspectiva modului de organizare, acreditare, durată, număr de credite şi obţinerea unor calificări.

De asemenea, se are în vedere introducerea învăţământului dual în care instituţiile de învăţământ superior organizează activităţi de învăţare, predare şi evaluare, iar operatorii economici activităţi de învăţare prin muncă, cei din urmă participând şi ei la evaluare.

Universităţile vor asigura stagiile de practică

Universităţile urmează să fie obligate să asigure stagiile de practică, acest aspect generând formarea de cunoştinţe teoretice complexe şi abilităţi practice care să permită absolventului integrarea imediată pe piaţa forţei de muncă.

Durata studiilor universitare de doctorat va creşte de la trei la patru ani, iar doctorandul poate solicita să urmeze comasat doi ani de studii, cu avizul conducătorului de doctorat şi cu aprobarea Senatului universitar.

Proiectul reglementează numărul de studenţi doctoranzi îndrumaţi simultan de către un conducător de doctorat şi modalitatea de acordare a titlului de doctor de către universităţi. Pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar se elimină obligativitatea deţinerii titlului de doctor.

Creşterea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor

Cheltuielile pentru educaţie la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. Se prevede creşterea cuantumului alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor de la 201 lei/lună la 300 lei/lună pentru întreg anul pentru studenţii de la învăţământul cu frecvenţă şi fără taxă de studii.

Alte prevederi vizează pensionarea personalul didactic şi de cercetare la împlinirea vârstei de 65 de ani, prin excepţie, la solicitarea angajatului, calitatea de titular putând fi menţinută până la împlinirea vârstei de 70 ani. În cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de Senatul universitar, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare în vederea desfăşurării exclusiv de activităţi de învăţare, predare, cercetare şi evaluare.

Proiectele de lege ale învăţământului preuniversitar şi învăţământului superior au puse puse în consultare publică pe site-ul Ministerului Educaţiei, iar propunerile pot fi transmise până pe 24 august, a mai anunţat Sorin Cîmpeanu. Propunerile pot fi transmise pe adresa de e-mail [email protected], în intervalul 13 iulie – 24 august.