Cum va arăta armata viitorului după ce militarii vor fi dotați cu sisteme de realitate augumentată

Succesul sau eșecul pe câmpul de luptă depinde adesea de cât de bine cunosc sol­­dații dușmanul și terenul pe care luptă. Informațiile tactice fac diferența – unde ar putea fi ascunse bombe, locurile de unde ar putea trage lunetiștii, iden­tită­țile localnicilor care i-ar putea ajuta pe com­batanți etc. Strategii militari adună toate aceste informații și le sto­chează pe un computer. Doar că accesa­rea și folosirea lor în plină confruntare nu este de­loc la îndemână. Ei bine, acest lucru este pe cale să se schimbe grație tehnolo­giei de afișare, cunoscută drept realitate aug­mentată (augmented reality – AR).

AR presupune suprapunerea unei grafici create pe computer peste lumea reală. A devenit populară în aplicații variind de la jocuri video la vânzarea de mobilier. Iată că armata americană vrea ca soldatul din teren să dispună de astfel de informații tactice în misiuni, iar acestea să-i fie li­vrate pe un afișaj transparent atașat la cască și care să poată fi activat fără să-și folosească mâinile. Iar pentru acest gen de echipament, armata americană e dis­pusă să cheltuiască atât cât e nevoie pentru a-l avea. În martie a fost anunțat contractul cu Microsoft pentru a putea construi sistemul. Contractul s-ar putea în­tinde pe un deceniu și ar putea costa uluitoarea sumă de 21,9 miliarde de dolari.

Armata a numit kitul cu pricina IVAS (pre­scurtarea de la Integrated Visual Augmentation System). David Marra, care conduce proiectul din partea Microsoft, îl descrie ca fiind un soi de computer ho­lografic. Cum reușește IVAS această mică vrăjitorie – procesează și asamblează mai multe tipuri de date.

Un receptor GPS îl localizează pe cel care poartă sistemul cu o marjă de centimetri. Instrumentele echipate cu accelerometre și giroscoape livrează informații despre miș­că­rile pe care le face purtătorul. Camerele urmăresc cu precizie mișcarea ochilor. IVAS trebuie să aibă date despre mediul soldatului, iar pentru asta se bazează pe un radar optic (care funcționează cu lumina unui la­ser). Mai mulți senzori ajută la calcularea distanței față de obiectele din jur, iar un pro­gram special care recunoaște obiectele le urmărește traiectoria după care se mișcă.

Marra descrie tot acest proces drept „o randare continuă după cele trei coordonate a tot ce e în jur“. IVAS calculează apoi cu o vi­teză extraordinară unde pe viziera căștii să proiecteze grafica. O latență chiar și de șapte milisecunde riscă să provoace un disconfort similar amețelii, motiv pentru care nici nu a luat foarte mult avânt dezvoltarea dispozitivelor de AR sau de realitate vir­tuală (VR).

Prototipuri

Pentru a construi tot acest sistem, Microsoft a modificat o cască de AR numită HoloLens, comercializată până acum către companii sau centre de cerce­tare. Versiunii militare i-a fost atașată o bate­rie cam cât un telefon mobil, pe care soldatul o ține la piept.

Informațiile tactice pot fi încărcate înainte de o misiune, actualizările fiind, la nevoie, tran­smise wireless. Grafica și mesajele în­cărcate în AR îi ghidează pe soldați pe te­re­nul de luptă nefamiliar, scot în evidență locurile unde se află forțe aliate și marchează zonele ostile sau pe cele suspecte. Casca va fi echipată și cu tehnologie de recunoaștere facială pentru a obține informații dacă posibile ținte de interes intră în vizor. Nemai­fiind nevoiți să se uite în jos la un ecran, soldații vor putea să se concentreze pe țin­tele în mișcare pe care le vizează, după cum explică Susan Fung, director adjunct în ca­drul programului IVAS.

De asemenea, IVAS va schimba informații cu Azure, cloudul celor de la Microsoft, ceea ce va facilita funcții suplimentare precum traducerea, printre altele. Producția căști­lor, care au aproape un kilogram, a început, iar primele dintr-un lot de 120.000 vor intra în echiparea armatei chiar de anul acesta.

Nu doar armata terestră este interesată. Pușcașii marini sunt și ei parte din progra­mul IVAS. La fel, aliați ai SUA. Căștile HoloLens ar putea fi folosite și pe portavioane. Forțele navale britanice au plătit 25,5 miliarde de dolari către gigantul britanic Bae Systems să le adapteze. Iar pentru tancuri, unde cei din interior văd lumea doar prin periscop, beneficiile realității augmentate ar putea fi și mai importante.

Daniel Covzhun, director tehnologic în cadrul Limpid Armor, o firmă de AR din Kiev, a dezvoltat un sistem botezat LPMK, care suprapune grafică pe imaginile video colectate de camere și senzori în infraroșu montați pe vehiculul blindat. Vor putea face același lucru cu imaginile obținute de la dronele care zboară în apropiere. Versiuni de test ale LPMK au fost deja montate pe câ­teva blindate ale armatei ucrainene. Înainte să înceapă operațiunea, sunt alimentate cu informații din sistemul de mana­ge­ment al câmpului de luptă (BMS). Coman­danții aleg ce anume vor să fie marcat, spune colonelul Vadym Slyusar, de la Central Scientific Research Institute of Armament and Military Equipment din Kiev.

Prețul unui astfel de sistem începe de la aproximativ 50.000 de dolari. Ucraina a comandat recent peste 50 pentru a-i fi livrate chiar toamna aceasta. La fel, Limpid a pri­mit deja comenzi de la Emiratele Arabe Unite și de la o țară asiatică pe care nu a di­vulgat-o.

Nu în ultimul rând, AR poate spori capa­ci­tățile echipamentului optic pe care sol­dații îl folosesc deja.

În septembrie anul trecut, armata ameri­cană a început să folosească ochelarii militari Enhanced Night Vision Goggle–Bino­cu­lars (ENVG-B), cărora li s-a adăugat func­ția de AR. Produși în Florida, noii ochelari nocturni le permit soldaților americani să vadă în întuneric figurile „strălucitoare“ ale sol­da­ților inamici ca în jocul video „Halo“. Sis­temul include un nou ecran cu înaltă re­zo­luție și o rețea personalizată fără fir pentru soldați, distingerea rapidă a țintelor și algoritmi de AR compatibili cu sistemul Nett Warrior. Cu ochelarii ENVG-B, care permit ca toate informațiile să fie afișate pe ecran, soldații își pot ține ochii asupra țin­telor fără a privi în jos pentru a citi hărți sau pentru a verifica stațiile radio. Armata terestră și forțele navale americane au achi­ziționat deja peste 6.000 de astfel de sisteme.

Câteva riscuri din viitor

Toate aceste echipamente par amețitor de revolu­țio­nare, iar îmbunătățirea operațiunilor de luptă cu AR va rămâne în zona celor mai so­fisticate armate.

Marcel Baltzer, de la Ins­titutul Fraunhofer din Wachtberg, care conduce o echipă de cer­cetare în zona AR pentru armata ger­mană, crede că și cele mai avansate armate din Europa – și, după știința lui, ar fi cea bri­­ta­nică, cea germană, cea lituaniană, cea olandeză și cea nor­ve­giană – vor mai avea nevoie de 10 ani pentru a integra AR. Ce va deveni însă comun va fi folosirea realității augmentate pentru training și pentru men­tenanță și design de hardware militar, mai spune Baltzer.

Nu lipsește ambiția însă. Mojo Vision, un startup din California, a primit bani de la DARPA, agenția americană de cercetare militară, pentru a dezvolta un sistem de AR în lentile de contact. Steve Sinclair, directo­rul de marketing al companiei, se așteap­tă ca o versiune funcțională a acestui sistem să fie gata în câțiva ani.

Fezabilă sau nu, folosirea realității augmentate pe terenul de luptă va aduce și ris­curi. Cei care concep aceste sisteme pe bază de AR trebuie să identifice punctul în care augmentarea vizuală duce la o supra­în­cărcare cu informații care ar putea genera confuzie, iar ce se întâmplă la un training s-ar putea să nu oglindească fidel haosul dintr-o confruntare reală. O suprapunere de date imprecise poate duce la erori grave. Iar dacă un sistem de AR poate fi atacat de hackeri, soldații pot fi ușor păcăliți de ina­mici cu consecințe dramatice.

Și mai există un risc. AR ar putea să le per­mită comandanților care nu sunt pe te­renul de luptă să le ordone ce să facă solda­ților care luptă. Riscul este ca aceia care nu sunt pe teren să se simtă păpușarii celor care luptă, crede Axel Dyèvre, de la firma de consultanță Avisa Partners din Paris și care studiază AR pentru Ministerul Apărării din Franța. Numește fenomenul „distruge­rea lanțurilor de comandă“, care lasă sol­dații fără niciun grad de autonomie care să le permită să lupte eficient. În concluzie, AR oferă avantaje nebănuite, dar și riscuri în plus pentru toți cei implicați într-o confruntare militară.

Tehnologii revoluționare

Realitatea virtuală și realitatea augmentată sunt două dintre tehnologiile care au revo­lu­ționat mai multe industrii în ultimii ani.

• DEFINIȚII. ­­Dacă realitatea virtuală îl tran­sportă pe purtătorul gadgetului într-un uni­vers alternativ, realitatea augmentată suprapune elemente digitale peste imaginile din lumea reală. Rea­litatea augmentată este con­siderată de unii însă ca o extensie a realității virtuale, un spa­țiu virtual în care cel care se afundă depă­șește limitele din realitatea fizică.
• CEL MAI. ­­Corporația americană Microsoft lucrează de ani buni la dezvoltarea unui dispozitiv de realitate augmentată pentru armata Statelor Unite ale Americii. Con­tractul de 21,9 miliarde de dolari este deja cel mai mare semnat în domeniul acestei tehnologii, iar la finalul programului s-ar putea dovedi chiar mai mare, în funcție de comenzile pe care armata americană ar urma să le mai facă.
• PRECEDENTUL. ­­În anul 2019, Microsoft câștiga un contract în valoare de 10 miliarde de dolari cu Pentagonul (în defavoarea riva­lilor de la Amazon) pentru construirea sistemului așa-numit Joint Enterprise Defense Infrastructure (JEDI), care constituie infrastructura centrală de cloud computing a Depar­ta­mentului Apărării. În luna iulie a acestui an, Pentagonul a anulat contractul, invocând „mediul tehnologic în schimbare“, ceea ce face ca respectivul contract să nu mai cores­pundă nevoilor instituției.

Acest articol a apărut în numărul 125 al revistei NewMoney

FOTO: Getty