Cum a reușit un crescător de castraveți să facă 3 milioane de euro cu niște sere abandonate din Oltenia

Florel Manu 15/05/2017 | 13:13 Oameni
Cum a reușit un crescător de castraveți să facă 3 milioane de euro cu niște sere abandonate din Oltenia

Când vine vorba de Oltenia, toată lu­mea se gândește la pepenii de Dăbu­leni, cel mai căutat produs pe timp de vară în piețele din România. La doar câteva zeci de kilometri de patria lube­ni­țelor, lângă Craiova, un antreprenor a mizat totul pe… castraveți.

Mare amator de castraveți murați, Napoleon promitea recompense uriașe celui care găsea cea mai bună rețetă de sara­mură pentru conservarea hranei nece­sare trupelor sale. Numai că, înainte de a-i pune la murat, cineva trebuie să-i și cultive.

Craioveanul Florin Purcea (46 de ani) a intrat întâmplător în afacerea cu cas­traveți cornișon în urmă cu 13 ani, iar acum aproape 98% din producția pe care o realizează la serele Ișalnița o trimite la export. Producție pe care firme din Germania și Elveția o pun la murat și o vând apoi în toată Europa. Practic, românii nu cunosc gustul catraveților de la serele din Ișalnița, doar dacă au norocul să gă­sească în supermarketuri borcanele cu murături reprezentând diferența de două-trei procente din cantitatea recol­tată care ajunge pe piața locală la Annabella Fabrica de Conserve Râureni.

Când a intrat în afacere, în 2004, Purcea nu știa nimic despre cultura de cas-­ traveți, iar acum are cereri la export de zece ori mai mari decât poate produce. Și, cu toate că are suprafața necesară pentru a le trimite europenilor zeci de mii de tone de castraveți pentru murat, nu găsește forță de muncă. Dar care este secretul din spatele unei producții anuale de 5.000 de tone de cornișon?

MOȘTENIREA COMUNISTĂ. Cele 148 de hectare de la Ișalnița au fost cumpărate de Florin Purcea în 2004, după ce Ministerul de Finanțe l-a executat silit pe fostul proprietar. „Serele au fost la o firmă el­vețiană. Pentru că nu au plătit taxele, au fost executați“, își amintește Purcea. Serele aparțineau unei companii elve­țiene care le-a privatizat prin 1994-1995. În 2004 acestea erau deja pe butuci. Purcea a investit în 75 de hectare de sere, pe care le-a acoperit cu sticlă, și a reînce­put producția, chiar dacă nu dorea să facă agricultură.

„Ideea pentru care am cumpărat eu era să tai fierul vechi, să vând și să îmi rămână niște bani“, dezvăluie antreprenorul. Și totuși a început producția de castraveți. Erau cultivate deja 20 de hectare, iar, după ce a fost convins de in­ginerii pe care i-a găsit în momentul achiziției, a decis continuarea culturilor de castraveți. A pus răsadurile și a estimat o producție de 10.000 de tone. Mai ră­mânea să vadă și cui vinde.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.