Cum poate fi oprit bombardamentul cu știri false lansate pe Twitter sau Facebook

Mimi Noel 19/03/2019 | 13:23 Global
Cum poate fi oprit bombardamentul cu știri false lansate pe Twitter sau Facebook

Poate fi combătută eficient puzderia de informații false publicate și rostogolite pe Facebook și pe Twitter? Este o soluție corectă ștergerea postărilor care pot fi dovedite drept neadevărate? 

Acest articol a apărut în numărul 61 (18 – 31 martie 2019) al revistei NewMoney

Reprezentanții platformelor social media afirmă că nu este treaba lor să se asigure că tot ceea ce scriu oamenii pe site-urile lor este adevărat. „În niciun caz nu ne dorim să fim arbitrii adevărului“, declara în 2017, pentru BBC, Sheryl Sandberg, chief operating officer al companiei Facebook Inc. Această poziție este de înțeles: nu numai că munca de a verifica fiecare postare ar fi enormă, dar cenzura i-ar deranja pe mulți dintre cei mai activi utilizatori ai rețelelor.

Pe de altă parte, informațiile false care rămân din abundență pe site-urile importante pot avea consecințe groaznice. În Myanmar, postările virulente de anul trecut ale naționaliștilor budiști au incitat la pu­ri­­ficare etnică și la violențe împotriva mi­no­rității Rohingya (de religie musul­mană, n.r.). În 2016, un bărbat din statul american North Carolina a tras cu pușca de mai multe ori într-o pizzerie din Washington. El a crezut afirmațiile false incluse în câteva filmulețe de pe YouTube, potrivit cărora respectivul restaurant adăpostea ritualuri satanice cu copii în care era impli­cată și Hillary Clinton (în acel an, rivala lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, n.r.). Și exemplele ar putea continua.

SOFTWARE ȘI OAMENI. Așadar, care este soluția? Un raport publicat recent – reali­zat de Centrul pentru Afaceri și pentru Drepturile Omului de la Școala de Afaceri Stern din cadrul New York University – sus­ține că platformele sociale ar trebui să elimine materialul care este, demonstrabil, neadevărat. Aceasta, mai degrabă decât ca respectivul material să fie doar retrogradat sau adnotat, așa cum se procedează acum în unele cazuri.

Orice material din zona gri, situat undeva între adevărat și fals, ar putea fi păs­trat, consideră autorul raportului, Paul Barrett, director adjunct al Centrului, fost redactor la revista Bloomberg Businessweek. Acesta exemplifică: „O poveste lungă cu titlul «Holocaustul nu a avut loc niciodată» poate fi demonstrată ca fiind ne­adevărată și ar trebui să fie eliminată din acest motiv. Prin contrast, o poveste in­titulată «Democrații favorizează în secret frontierele deschise» ar putea fi neînte­me­iată și înșelătoare, dar nu se poate demonstra că este falsă“.

O cenzurare a unui material despre care se poate dovedi că este fals nu ar încălca dreptul la libertatea de exprimare prevăzut de Primul Amendament (la Constituția SUA, n.r.), deoarece Primul Amendament se aplică numai acțiunilor guvernului. O firmă privată, cum sunt Facebook, Twitter Inc. sau Alphabet Inc. – compania-mamă a platformei YouTube –, poate să aleagă ce conținut vrea să afișeze.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.