Cum arată sfârșitul gigantului Toshiba

Mimi Noel 16/03/2017 | 16:30 Global
Cum arată sfârșitul gigantului Toshiba

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

După o investiție neinspirată în con­strucția de reactoare nucleare, Toshiba are o notă de plată de 6,3 miliarde de do­­lari, situație în care s-ar putea să fie nevoită săși vândă valoroasa divi­­zie de cipuri pentru o salvare in extremis.

De la fondarea în 1873, când devenea pri­­mul producător japonez de echipament telegrafic, Toshiba a reușit să depă­șească mai multe momente critice – de la devastatorul cutremur din 1923 la bombardamentele care i-au distrus în întregime fabricile în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, până la eșecul playerului muzical Zune pe care l-a dezvoltat împreună cu americanii de la Microsoft.

În prezent, conglomeratul nipon ar pu­tea renunța la finalizarea a patru centrale nucleare, în curs de construcție în zona de sud a Statelor Unite (Georgia și Carolina de Sud). Depășirea termenelor-limită și a bugetelor – lucrările sunt supervizate de Westinghouse Electric, o subsidiară a Toshiba – a dus la demisia președintelui companiei, Shigenori Shiga, pe 14 februarie, și o pierdere de 6,3 miliarde de dolari în conturile diviziei nucleare a Toshiba.

O pierdere care depășește suma (5,4 mi­­­liarde de dolari) pe care Toshiba a achi­­tat-o în 2006 pentru achiziția Westinghouse. Iar scăderea financiară a businessului de energie nucleară este mult mai semnificativă. Pentru a evita colap­sul, reprezentanții Toshiba spun că, cel mai probabil, vor fi nevoiți să vândă pachetul majoritar din businessul cu me­morii flash, ultima perlă a gigantului nipon. A vândut deja divizia de echipamen­­te medicale și pe cea de electrocasnice în urma unui scandal contabil din 2015.

„Toshiba urmează să se dezintegreze. Va supraviețui, nu va da faliment, dar es­­te greu să mai speri că Toshiba va mai re­­­­uși să înregistreze creșteri“, este de pă­re­­re Amir Anvarzadeh, director în cadrul firmei de brokeraj BGC Partners din Singapore.

PARIUL (PE) NUCLEAR. Și sunt mai mulți investitori de acord cu asta. Compania a pierdut deja 7 miliarde de dolari din valoa­rea de piață în șase săptămâni, iar picajul continuă după anunțul din 14 februarie.

Și nu doar investitorii Toshiba au pierdut, ci și cei care au mi­­­zat pe energia nu­­cle­­ară și pe Westinghouse – prima com­­panie din SUA care obținea în 2008 auto­­ri­­zație de con­strucție pentru o cen­­tra­­lă nucleară, după accidentul din 1979 de la Three Mile Island.

Eșecul celor de la Toshiba se explică în parte prin depășirea termenelor-limită pre­văzute, dar și ca urmare a neîncadrării în bugetul promis. Niponii au anticipat că noua generație de reactor nuclear de tip AP1000 va fi mai ușor și mai ra­pid de exe­­cutat. În realitate, a fost exact invers.

După anunțul pierderii celor 6,3 miliarde de dolari, noul președinte Toshiba, Satoshi Tsunakawa, nu a exclus retra­ge­rea completă a Toshiba din proiectul nu­clear, pentru care va furniza doar echipament și servicii de inginerie. Toate op­țiunile sunt pe masă, inclusiv o posi­bilă vânzare a Westinghouse, a mai adăugat Tsunakawa.

„În joc, sunt miliarde de dolari. Si­­­tuația ar putea îngenunchea Toshiba și cu si­­gu­­ran­­ță înseamnă sfâr­șitul proiec­­tu­­lui nuclear din SUA“, spune Gre­go­­ry Jacz­­ko, fost director al Comisiei de Re­­gle­­men­­ta­­re în domeniul Nuclear din SUA (NRC).

Este o răsturnare de situație umi­­litoare pentru compania japoneză ca­­re a produs primul bec și a devenit ulte­ri­­or un ma­­mut capabil să producă aproa­­pe orice, de la mașini de spălat pâ­­nă la echi­­­­pa­­men­­te medicale sau reactoa­­re nucleare.

ACHIZIȚIE NEINSPIRATĂ. Când Toshiba cumpăra, acum zece ani, Westinghouse, Congresul american a început să fluture tot felul de garanții de împrumut și alte tipuri de stimulente în încercarea de a restarta industria nucleară americană. În 2008, Westinghouse a semnat contracte pentru construirea a patru reactoare.

Într-un interviu acordat BloombergBu­­si­­­­nessweek în 2015, directorul executiv Thomas Fanning asigura că cele două re­­ac­­­toare din Georgia „vor fi cel mai de suc­­­ces megaproiect din istoria indus­tri­­a­­lă a Americii“.

Pentru a construi acest megaproiect, Westinghouse s-a orientat către compania Baton Rouge, parte a grupului Shaw din Los Angeles, dar fără experiență în domeniul nuclear. Fondată în 1987 de James Bernhard Jr., Shaw a crescut de la an la an prin achiziții succesive. În 2000, a achi­­zi­­ționat Stone&Webster, compa­nia care a construit campusul MIT și mai mul­­te centrale nucleare în­­tre anii ’50 și ’70. Achiziția le-a conferit celor de la Shaw credibilitate în domeniul nuclear și i-a ajutat să câștige contractele cu Westinghouse.

Când, în 2008, Westinghouse i-a angajat pe cei de la Shaw să construiască reactoarele, activitatea acestora din urmă era deja monitorizată. La începutul lui 2012, inspectorii NRC au găsit mai multe nere­guli și le era deja evident că managemen­tul Shaw nu are experiență în indus­tria nucleară. În iulie 2012, Shaw a acceptat oferta de 3,3 miliarde de dolari de la Chicago Bridge&Iron, o companie de inginerie mult mai mare care voia să fie pre­gă­tită la momentul în care industria nucle­ară avea să renască. După trei ani, dându-și seama că așteptările au fost prea mari, cei de la Chicago Bridge&Iron au vân­­dut o mare parte din activele Shaw că­­tre To­­shi­­ba pentru 229 milioane de do­­lari.

În aprilie 2016, la doar patru luni după ce a fost încheiată tranzacția, Toshiba i-a acuzat pe cei de la Chicago Bridge&Iron că au umflat valoarea activelor Shaw cu 2,2 mi­­li­­arde de dolari și au cerut o renegociere. Chicago Bridge a refuzat și i-a dat în ju­­de­­ca­­tă pe ja­­po­­nezi pen­­­­tru încălcarea termenilor tran­­zac­­ției. O decizie preli­mi­nară din decembrie 2016 a decis renegocierea. Chicago Bridge a fă­­cut recurs.

IN EXTREMIS. Pe lângă pierderea de mi­­li­­arde înregistrată cu Westinghouse, re­­pre­­­­zentanții Toshiba au anunțat că vor lua mai multe decizii „strategice“ în pri­­vin­­­­ța operațiunilor nucleare din străi­­nă­­ta­­te și că analizează în continuare vânzarea deținerii în compania NuGeneration.

Cum rămâne însă cu renașterea industriei nucleare americane? Întârzierile celor de la Westinghouse cu proiectele lor nu­­cleare, dezastrul de la Fukushima și in­­vadarea pieței cu gaz ieftin au ­­­­dus la o scădere a prețului energiei în SUA. Astfel, construcția de noi reactoare nu­­­­cleare devine extrem de scumpă și ris­­can­­tă.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Dezintegrare” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Într-o lună și jumătate, gigantul japonez Toshiba a pierdut 7 miliarde de dolari din valoarea de piață.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • NUCLEAR. Toshiba cumpăra, acum zece ani, compania Westinghouse, în contextul în care autoritățile americane promiteau facilități menite să restarteze sectorul nuclear american. În 2008, Westinghouse a semnat contracte pentru construirea a patru reactoare în partea de sud a Statelor Unite.
  • INDIA. Westinghouse avea programat să construiască în India nu mai puțin de șase reactoare. Toshiba susține că ar vrea să furnizeze doar componente și servicii de inginerie pentru unitățile atomice și că nu-și asumă partea de construcție a reactoarelor.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Jason Clenfield, Yuji Nakamura, Takashi Amano, Pavel Alpeyev și Stephen Stapczynski

adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.