Cum a reușit sistemul bancar românesc să nu-și scadă foarte mult profitabilitatea în primele nouă luni ale anului

Sistemul bancar pare să fi depășit cu brio șocul indus de pandemia de COVID-19. Profitabilitatea s-a menținut la un nivel ridicat în primele nouă luni din acest an, indicatorii de risc sunt în parametri, iar creditarea și-a reluat creș­terea la sfârșitul verii, sprijinită preponderent de programul IMM Invest.

În ciuda blocajelor generate de pandemie, profitabilitatea sistemului bancar local s-a menținut robustă în primele nouă luni din 2020. Per ansamblu, băncile au înregistrat un profit net de 4,7 miliarde de lei, echivalentul a 0,9 miliarde de euro, în scădere cu doar 9% comparativ cu aceeași perioadă din 2019, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Rentabilitatea activelor (ROA) și rentabili­tatea capitalului (ROE) erau la sfârșitul lunii septembrie de 1,17%, respectiv 10,48%, sub valorile din primele nouă luni din 2019, de 1,45%, respectiv 13,18%.

Nivelul activelor, de circa 109,5 miliarde de euro, reprezintă un nou maxim istoric, însă evoluția raportului dintre credite și depozite relevă impactul declinului economic survenit în contextul cri­zei sanitare. Acesta a scăzut în septembrie la 68,9%, față de 74,7% în urmă cu un an.

În ceea ce privește robustețea sistemului bancar, rata de solvabilitate, care in­dică nivelul de capitalizare al instituțiilor de credit și care este unul dintre indicatorii cel mai atent monitorizați de către BNR, s-a menținut la 22,7% în septembrie, în creștere față de 2019. În scădere a fost și rata creditelor neperformante, care a coborât la sfârșitul primelor nouă luni din acest an la 4,06%, o consecință a moratoriu­lui care a permis populației și companiilor să suspende plata ratelor.

De la debutul pandemiei, băncile au suspendat obligațiile de plată lunare din contractele de credit pentru 22% din creditele acordate populației și 28% din portofoliul total de împrumuturi acordate companiilor, potrivit datelor centralizate de Asociația Română a Băncilor (ARB).

Credite de pandemie

Volumul credite­lor noi acordate de bănci în primele șase luni de la debutul pandemiei de COVID-19 s-a ridicat la 7,9 miliarde de euro, ceea ce re­prezintă 14% din soldul creditului neguvernamental aferent lunii august, potrivit datelor ARB. Revigorarea creditării s-a produs preponderent în lunile iulie și august, bazându-se în special pe avansul împrumuturilor acordate companiilor, care ocupă o pondere de 57% din totalul creditelor noi acordate, indică ARB. Creditele în moneda națională reprezintă 80% din totalul împrumuturilor acordate de la debutul pandemiei.Dinamica a fost consemnată și de spe­cia­liștii BNR, care au punctat o inversare de trend produsă la începutul trimestrului al treilea.

„Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a temperat conside­rabil descreșterea pe ansamblul primelor două luni din trimestrul III 2020 – la 3,7%, față de 4,8% în trimestrul precedent“, se arată în cel mai recent raport privind in­flația. După o ușoară scădere a creditării în iulie, aceasta și-a stopat trendul descendent amorsat în martie, crescând chiar marginal în august, în premieră din februarie 2020.

„Pe lângă impactul suspendării temporare a plății unor rate aferente împrumuturilor, în baza facilităților acordate unor debitori în contextul crizei pandemice, evo­luția a reflectat revigorarea creditării în lei, susținută de programul IMM Invest și sti­mulată, probabil, de tendința general des­cen­dentă a ratelor dobânzilor, dar și de cam­paniile promoționale derulate de unele instituții de credit“, au explicat economiștii băncii centrale.

Din perspectiva sectoarelor instituțio­nale, ameliorarea evoluției creditului acordat sectorului privat s-a datorat în principal împrumuturilor corporate, care au consemnat o creștere importantă în august, după șase luni de scăderi. Principala contribuție a venit din partea creditelor în lei pe termen mediu și pe termen lung, a căror dina­mică anuală a înregistrat aproape o dublare în primele două luni ale trimestrului al III-lea, atingând în august cel mai înalt nivel al perioadei de după mai 2018, sub impulsul programului IMM Invest. „Volumul total al împrumuturilor noi a crescut consistent, de­pășind pe ansamblul intervalului cu circa 20% media celor 12 luni anterioare crizei pandemice“, se arată în raportul BNR.

Și evoluția creditului acordat populației și-a temperat descreșterea în acest interval, pe seama componentei în lei, al cărei ritm de creștere și-a încetinit decelerarea, menți­nându-se pe palierul de două cifre. Deter­minantă a fost evoluția împrumuturilor în lei pentru locuințe, care au continuat să crească alert, pe fondul revigorării credi­tării. Important a fost și efectul provocat de scăderea volumului rambursărilor, ca urmare a moratoriului, care a menținut stocul creditelor mai ridicat.

Reluarea cererii

Reluarea cererii și re­dresarea parțială a economiei din trimestrul al III-lea au fost confirmate și de Institutul Național de Statistică (INS). Eliminarea graduală a restricțiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare și mixul relaxat fără precedent de politici econo­mice și monetare au permis o nouă dinami­zare a economiei.

Produsul intern brut (PIB) a consemnat o creștere de 5,6% în perioada iulie-septembrie, după o scădere de 12,2% în trimestrul anterior.

„În dinamică an/an, economia Ro­mâniei a scăzut cu 6% în T3, ritm în atenuare după declinul cu 10,3% înregistrat în T2, confirmându-se perspectiva unei relansări în V“, punctează An­drei Rădulescu, director al de­partamentului Analiză macroeco­nomică din cadrul Băncii Transilvania.

Acesta este de părere că economia a de­pășit punctul critic al șocului indus de inci­dența crizei sanitare în prima jumătate a anului, evoluțiile recente ale indicatorilor macrofinanciari (inclusiv comenzile în industrie, evoluția construcțiilor, expunerea băncilor străine etc.) exprimând faptul că ne îndreptăm spre un nou ciclu economic.

Într-adevăr, băncile străine și-au majorat expunerea pe economia României cu peste 8% în prima jumătate a acestui an, în pofida nivelului fără precedent de incertitudine. Această evoluție confirmă potențialul de dez­voltare din economia internă, precum și gradul ridicat de atractivitate din perspectiva investițională, dat fiind diferențialul de rate de dobândă dintre România și țările zonei euro.

Provocări

Specialiștii anticipează o creș­­tere medie de aproximativ 5% a soldului creditului în următorii doi ani, pe fondul politicilor economice și monetare ce vor fi men­ținute în această perioadă cu scopul de a contrabalansa consecințele pandemiei. Efectele crizei sanitare vor continua să se resimtă la nivelul sistemului bancar, care se va confrunta cu o presiune determinată de accelerarea digitalizării. De altfel, BNR a semnalat faptul că în 2020 au existat 20 de incidente operaționale și trei incidente majore în contextul provocărilor generate de creșterea traficului online și al atacurilor cibernetice. Acestea au afectat jumătate de milion de utilizatori și tranzacții de circa două miliarde de euro, potrivit Ruxandrei Avram, director în cadrul băncii centrale.

„Sectorul bancar se confruntă cu o serie de provocări în procesul de transformare determinat de revoluția digitală, noile re­glementări și incidența pandemiei: consolidarea bazei de clienți, creșterea exigenței și așteptărilor clienților, intensificarea concu­ren­ței, presiunea din sfera reglementării, inovarea și necesitatea actualizării / amelio­rării modelului de business“, a punctat și Andrei Rădulescu.

Pe termen scurt, bancherii urmăresc cu atenție evoluția celui de-al doilea val al pan­demiei, care ar putea însemna noi restricții și blocaje ale economiei. La fel de atent monitorizate sunt însă și măsurile implementate de guvern, care ar putea ține lucrurile în balanță.

IMM Invest

Programul de garantare lan­sat în contextul pandemiei s-a dovedit un succes pentru sistemul bancar, asigurând producția de credite în peri­oada critică a crizei sanitare.

• VOLUM. Valoarea creditelor IMM Invest utilizate până la finalul lunii august a fost de 2,6 miliarde de lei, conform datelor Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). În total, peste 18.000 de companii au pri­mit acord de finanțare de la debutul programului de finanțare.
• DESTINAȚIE. Valoarea totală a finanțărilor aprobate în cadrul acestui program este de circa 14 miliarde de lei. Cele mai multe credite aprobate au fost solicitate pentru investiții, peste 7 miliarde de lei.
• COMPANII. Cele mai multe cereri de finanțare aprobate au fost depuse de microîntreprinderi, peste 10.000. Creditele aprobate pentru acest tip de companii au o valoare totală de 4,45 miliarde de lei.
• UN MILIARD. Statul a lan­sat și două dintre cele trei măsuri din programul de granturi de un miliard de euro destinat IMM-urilor. Cea de-a treia măsură, care vizează investițiile, ar putea sprijini și creditarea, deoarece companiile beneficiare vor fi obligate să asigure o cofinanțare pentru a fi acceptate.

Acest articol a aparut în numărul 104 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly