Cum a devenit Huawei mărul discordiei dintre americani și chinezi

NewMoney 10/04/2019 | 17:23 Digital
Cum a devenit Huawei mărul discordiei dintre americani și chinezi

Autor: Romulus Deac

 

Tensiunile dintre Huawei și Statele Unite nu dau semne că s-ar (putea) atenua. Dimpotrivă.

Acest articol a apărut în numărul 62 (1 – 14 aprilie 2019) al revistei NewMoney

Meng Wanzhou nu și-a dorit niciodată să fie sub lumina reflectoarelor. Pentru mulți, ar putea părea înainte de toate „fata lui tata“, dar a început să lucreze ca secretară și i-a luat peste 25 de ani să ajungă director financiar al companiei Huawei. Într-o lu­me în care lăcomia, în lipsa unui alt cuvânt mai potrivit, e bună, cu un cult mediatizat al oa­menilor de afaceri, fiica lui Ren Zhengfei, fondatorul gigantului chinez, a fost mult timp o figură ștearsă. A venit apoi începutul lui decembrie 2018 și luminile rampei au căzut din plin asupra sa.

CHERCHEZ LA FEMME. Aflată în drum spre Mexic, Wanzhou era arestată pe aeroportul din Vancouver, într-o anchetă a autorităților americane care o acuză, printre alți oficiali ai companiei Huawei, de încăl­ca­rea unor sancțiuni impuse Iranului de SUA. China a cerut imediat să fie pusă în libertate și a avertizat Canada că ares­tarea sa ar putea avea „consecințe grave“.

Pentru că scenariile și teoriile conspira­țio­niste au început să curgă, prim-ministrul canadian Justin Trudeau și Robert Lighthizer, reprezentantul comercial al Sta­­telor Unite, au insistat că arestarea CFO-ului Huawei nu a avut niciun fel de co­no­ta­ție politică, fiind doar o chestiune de jus­tiție penală, parte a unei investigații asu­pra companiei chineze și a partene­rilor săi comerciali care se desfășoară de mai mulți ani.

Huawei provoacă însă de mult anxie­tate. Dintr-un mic producător de electro­nice la prețuri reduse, compania s-a transformat rapid în cel mai mare furnizor mondial de echipamente de telecomunicații. Vânzările sale au crescut de la 12,8 miliarde de dolari în 2007 la aproape 90 de miliarde de dolari în 2017, iar pentru anul trecut se aștepta o cifră de afaceri de 108,5 miliarde de dolari. Cifre ce o plasează peste IBM – cu vânzări de 79,59 miliarde de dolari în 2018, în creștere cu 0,57% – și la nivelul Microsoft, cu venituri de 110,36 miliarde de dolari în 2018, de la 89,95 miliarde de dolari.

Compania a fost înființată în 1987 de Ren Zhengfei (tatăl lui Meng Wanzhou), un fost ofițer în Armata de Eliberare a Poporu­lui și expert în tehnologie militară. S-a înscris în Partidul Comunist în 1978, iar trecutul l-a bântuit permanent. Însă nimeni nu a reușit să vină cu o dovadă concretă că el sau Huawei ar fi într-adevăr un cal tro­ian al guvernului de la Beijing. Chiar și așa, la mijlocul lui februarie 2018, șefii a șase mari agenții de (contra)informații din SUA, cu CIA, FBI și NSA în cap de listă, veneau cu o declarație comună în timpul unei întâlniri a Comisiei de Informații a Senatului și îi sfătuiau pe americani să nu mai folosească serviciile și dispozitivele mobile Huawei și ZTE.

„Suntem profund îngrijorați de riscul de a permite unei entități sau companii ce are obligații față de un guvern străin ce nu ne împărtășește valorile să câștige poziții de putere în cadrul rețelelor noastre de tele­co­municații. Astfel, ar avea capacitatea de a exercita presiune sau control asupra infrastructurii noastre telecom, de a sustrage informații și de a derula spionaj nedetectat“, spunea Chris Wray, directorul FBI.

UN RISC INACCEPTABIL. „Considerăm că există o serie de activități ale guvernului SUA care par să aibă ca scop inhibarea afacerii Huawei pe piața americană.

Huawei este un partener de încredere pentru guverne și clienți în 170 de țări din întreaga lume și nu prezintă un risc mai mare de securitate cibernetică decât orice alt furnizor de IT&C“, a fost replica oficială a pro­du­cătorului chinez.

Avertismentul celor șase venea la doar o lună după ce Huawei își anunțase intrarea pe piața din SUA printr-un parteneriat cu AT&T, pentru lansarea vârfului de gamă Mate 10 Pro, parteneriat anulat însă peste noapte de operatorul american, fără niciun fel de explicații oficiale. Cu cinci ani îna­inte, Richard Yu, directorul diviziei consu­mer a Huawei, declara pentru The Verge: „Operatorii americani au nevoie de ceva timp pentru a accepta produse high-end de la Huawei. Suntem prezenți pe piața ameri­cană (prin vânzări online și magazine de telefoane, n.r.), dar probabil că există și alte motive, cum ar fi încrederea. Guvernul american are, la rândul său, partea sa de influență“.

Citând surse apropiate discuțiilor, Reuters scria că parteneriatul cu AT&T ar fi fost anulat pe fondul unor temeri cres­cânde legate de problemele de securitate adiacente. Cei de la The Information deta­liau și spuneau că decizia AT&T ar fi venit ca urmare a unei scrisori a Senatului ame­ri­can, care își exprima îngrijorarea pri­vind planul Huawei de a-și lansa produ­sele prin intermediul unui operator telecom american.

Washingtonul invocase riscul pentru securitatea națională și în 2012, susținând atunci că Huawei și competitorul său ZTE, grup în care statul chinez deține aproximativ 30% din acțiuni, ar putea ascunde în echi­pamentele lor de rețea așa-numite back­doors – vulnerabilități care permit unor terți să acceseze de la distanță diverse sisteme informatice sau sisteme de comandă și control –, pentru a avea astfel acces la informații sensibile din America.

De altfel, în aprilie 2018, Ministerul Apă­rării din SUA interzicea comercializarea de telefoane și modemuri Huawei și ZTE în magazinele din bazele sale militare din întreaga lume, invocând din nou aceleași posibile riscuri de securitate. „Aceste dispozitive pot reprezenta un risc inaccepta­bil pentru personalul și misiunile noastre“, explica locotenent-colonelul Dave Eastburn, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Potrivit cifrelor oficiale, soldații americani au cumpărat 2.400 de telefoane Huawei și ZTE în 2017, reprezentând 1% din to­talul smartphone-urilor vândute în bazele armatei americane.

„Amenințarea este legitimă, având în ve­dere legăturile de nepătruns dintre Huawei și autoritățile chineze. Statul chinez are autoritatea de a cere companiilor tech precum Huawei să-i furnizeze informații valoroase sau să-i ofere acces la comunicațiile și tehnologiile deținute și vândute de Huawei“, spune acum Timothy Heath, analist pe probleme de apărare al RAND Corporation – un think tank fondat cu sco­pul inițial de a efectua cercetare și analiză pentru forțele armate ale Statelor Unite –, citat de TechCo.

ELEFANTUL DIN SUFRAGERIE. Promul­gată în luna august a anului trecut de pre­șe­dintele Donald Trump, Legea privind bugetul Apărării, prin care sunt alocate 716 miliarde de dolari pentru cheltuieli militare, reia aceleași teme(ri) și le interzice agențiilor guvernamentale să cumpere sau să folosească anumite echipamente de comunicații și supraveghere produse de mai multe companii chineze, printre care și Huawei, și ZTE, sau să colaboreze cu par­tenerii comerciali ai acestora.

„Toate astea au mai puțin de-a face cu se­curitatea cibernetică și mai mult cu pro­tecționismul de piață și cu vendetele împotriva companiilor care nu se pleacă în fața voinței Statelor Unite. Securitatea este o diversiune folosită ca pârghie și FUD (acro­nim pentru Fear, Uncertainity, Doubt – termen de marketing folosit pentru o stra­tegie menită să submineze încrederea publicului într-un produs sau să pună sub semnul îndoielii un anumit subiect prin diseminarea de informații negative, discu­tabile sau chiar false, n.r.) pentru promo­varea produselor și serviciilor altcuiva“, explica pentru Forbes Ian Thornton-Trump, șeful diviziei de securitate ciber­netică a AmTrust Financial Services Inc.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.