Cum a devenit Huawei mărul discordiei dintre americani și chinezi

Autor: Romulus Deac

Tensiunile dintre Huawei și Statele Unite nu dau semne că s-ar (putea) atenua. Dimpotrivă.

Acest articol a apărut în numărul 62 (1 – 14 aprilie 2019) al revistei NewMoney

Meng Wanzhou nu și-a dorit niciodată să fie sub lumina reflectoarelor. Pentru mulți, ar putea părea înainte de toate „fata lui tata“, dar a început să lucreze ca secretară și i-a luat peste 25 de ani să ajungă director financiar al companiei Huawei. Într-o lu­me în care lăcomia, în lipsa unui alt cuvânt mai potrivit, e bună, cu un cult mediatizat al oa­menilor de afaceri, fiica lui Ren Zhengfei, fondatorul gigantului chinez, a fost mult timp o figură ștearsă. A venit apoi începutul lui decembrie 2018 și luminile rampei au căzut din plin asupra sa.

CHERCHEZ LA FEMME. Aflată în drum spre Mexic, Wanzhou era arestată pe aeroportul din Vancouver, într-o anchetă a autorităților americane care o acuză, printre alți oficiali ai companiei Huawei, de încăl­ca­rea unor sancțiuni impuse Iranului de SUA. China a cerut imediat să fie pusă în libertate și a avertizat Canada că ares­tarea sa ar putea avea „consecințe grave“.

Pentru că scenariile și teoriile conspira­țio­niste au început să curgă, prim-ministrul canadian Justin Trudeau și Robert Lighthizer, reprezentantul comercial al Sta­­telor Unite, au insistat că arestarea CFO-ului Huawei nu a avut niciun fel de co­no­ta­ție politică, fiind doar o chestiune de jus­tiție penală, parte a unei investigații asu­pra companiei chineze și a partene­rilor săi comerciali care se desfășoară de mai mulți ani.

Huawei provoacă însă de mult anxie­tate. Dintr-un mic producător de electro­nice la prețuri reduse, compania s-a transformat rapid în cel mai mare furnizor mondial de echipamente de telecomunicații. Vânzările sale au crescut de la 12,8 miliarde de dolari în 2007 la aproape 90 de miliarde de dolari în 2017, iar pentru anul trecut se aștepta o cifră de afaceri de 108,5 miliarde de dolari. Cifre ce o plasează peste IBM – cu vânzări de 79,59 miliarde de dolari în 2018, în creștere cu 0,57% – și la nivelul Microsoft, cu venituri de 110,36 miliarde de dolari în 2018, de la 89,95 miliarde de dolari.

Compania a fost înființată în 1987 de Ren Zhengfei (tatăl lui Meng Wanzhou), un fost ofițer în Armata de Eliberare a Poporu­lui și expert în tehnologie militară. S-a înscris în Partidul Comunist în 1978, iar trecutul l-a bântuit permanent. Însă nimeni nu a reușit să vină cu o dovadă concretă că el sau Huawei ar fi într-adevăr un cal tro­ian al guvernului de la Beijing. Chiar și așa, la mijlocul lui februarie 2018, șefii a șase mari agenții de (contra)informații din SUA, cu CIA, FBI și NSA în cap de listă, veneau cu o declarație comună în timpul unei întâlniri a Comisiei de Informații a Senatului și îi sfătuiau pe americani să nu mai folosească serviciile și dispozitivele mobile Huawei și ZTE.

„Suntem profund îngrijorați de riscul de a permite unei entități sau companii ce are obligații față de un guvern străin ce nu ne împărtășește valorile să câștige poziții de putere în cadrul rețelelor noastre de tele­co­municații. Astfel, ar avea capacitatea de a exercita presiune sau control asupra infrastructurii noastre telecom, de a sustrage informații și de a derula spionaj nedetectat“, spunea Chris Wray, directorul FBI.

„UN RISC INACCEPTABIL“. „Considerăm că există o serie de activități ale guvernului SUA care par să aibă ca scop inhibarea afacerii Huawei pe piața americană.

Huawei este un partener de încredere pentru guverne și clienți în 170 de țări din întreaga lume și nu prezintă un risc mai mare de securitate cibernetică decât orice alt furnizor de IT&C“, a fost replica oficială a pro­du­cătorului chinez.

Avertismentul celor șase venea la doar o lună după ce Huawei își anunțase intrarea pe piața din SUA printr-un parteneriat cu AT&T, pentru lansarea vârfului de gamă Mate 10 Pro, parteneriat anulat însă peste noapte de operatorul american, fără niciun fel de explicații oficiale. Cu cinci ani îna­inte, Richard Yu, directorul diviziei consu­mer a Huawei, declara pentru The Verge: „Operatorii americani au nevoie de ceva timp pentru a accepta produse high-end de la Huawei. Suntem prezenți pe piața ameri­cană (prin vânzări online și magazine de telefoane, n.r.), dar probabil că există și alte motive, cum ar fi încrederea. Guvernul american are, la rândul său, partea sa de influență“.

Citând surse apropiate discuțiilor, Reuters scria că parteneriatul cu AT&T ar fi fost anulat pe fondul unor temeri cres­cânde legate de problemele de securitate adiacente. Cei de la The Information deta­liau și spuneau că decizia AT&T ar fi venit ca urmare a unei scrisori a Senatului ame­ri­can, care își exprima îngrijorarea pri­vind planul Huawei de a-și lansa produ­sele prin intermediul unui operator telecom american.

Washingtonul invocase riscul pentru securitatea națională și în 2012, susținând atunci că Huawei și competitorul său ZTE, grup în care statul chinez deține aproximativ 30% din acțiuni, ar putea ascunde în echi­pamentele lor de rețea așa-numite back­doors – vulnerabilități care permit unor terți să acceseze de la distanță diverse sisteme informatice sau sisteme de comandă și control –, pentru a avea astfel acces la informații sensibile din America.

De altfel, în aprilie 2018, Ministerul Apă­rării din SUA interzicea comercializarea de telefoane și modemuri Huawei și ZTE în magazinele din bazele sale militare din întreaga lume, invocând din nou aceleași posibile riscuri de securitate. „Aceste dispozitive pot reprezenta un risc inaccepta­bil pentru personalul și misiunile noastre“, explica locotenent-colonelul Dave Eastburn, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Potrivit cifrelor oficiale, soldații americani au cumpărat 2.400 de telefoane Huawei și ZTE în 2017, reprezentând 1% din to­talul smartphone-urilor vândute în bazele armatei americane.

„Amenințarea este legitimă, având în ve­dere legăturile de nepătruns dintre Huawei și autoritățile chineze. Statul chinez are autoritatea de a cere companiilor tech precum Huawei să-i furnizeze informații valoroase sau să-i ofere acces la comunicațiile și tehnologiile deținute și vândute de Huawei“, spune acum Timothy Heath, analist pe probleme de apărare al RAND Corporation – un think tank fondat cu sco­pul inițial de a efectua cercetare și analiză pentru forțele armate ale Statelor Unite –, citat de TechCo.

ELEFANTUL DIN SUFRAGERIE. Promul­gată în luna august a anului trecut de pre­șe­dintele Donald Trump, Legea privind bugetul Apărării, prin care sunt alocate 716 miliarde de dolari pentru cheltuieli militare, reia aceleași teme(ri) și le interzice agențiilor guvernamentale să cumpere sau să folosească anumite echipamente de comunicații și supraveghere produse de mai multe companii chineze, printre care și Huawei, și ZTE, sau să colaboreze cu par­tenerii comerciali ai acestora.

„Toate astea au mai puțin de-a face cu se­curitatea cibernetică și mai mult cu pro­tecționismul de piață și cu vendetele împotriva companiilor care nu se pleacă în fața voinței Statelor Unite. Securitatea este o diversiune folosită ca pârghie și FUD (acro­nim pentru Fear, Uncertainity, Doubt – termen de marketing folosit pentru o stra­tegie menită să submineze încrederea publicului într-un produs sau să pună sub semnul îndoielii un anumit subiect prin diseminarea de informații negative, discu­tabile sau chiar false, n.r.) pentru promo­varea produselor și serviciilor altcuiva“, explica pentru Forbes Ian Thornton-Trump, șeful diviziei de securitate ciber­netică a AmTrust Financial Services Inc.

Văzut din acest unghi, elefantul din sufragerie pare să fie tehnologia 5G și poziția dominantă pe piață venită odată cu ea. Până la finalul lui 2024, arată un raport Ericsson, tehnologia 5G va ajunge la peste 40% din populația lumii, în vreme ce nu­mărul de dispozitive (inter)conectate prin Internet of Things (IoT) va trece de patru miliarde, reprezentând o piață cu o valoare totală de 6.500 de miliarde de dolari. Până spre sfârșitul anului trecut, Huawei avea semnate 26 de contracte de implementare a noilor tehnologii cu operatori de telefonie de primă mână din întreaga lume. După un start ratat în generațiile anteri­oare de comunicații mobile, Beijingul și-a pregătit din timp trecerea spre 5G, stabi­lind încă din 2013 un grup de lucru format din operatori și producători de echipamente telecom și telefoane mobile. Urma­rea: între 2015 și 2017, arată un raport de la mijlocul anului trecut al companiei Deloitte, China a investit cu 24 de miliarde de dolari mai mult decât Statele Unite în im­plementarea 5G, dominând categoric și la raportul de turnuri dedicate construite – 350.000, față de 30.000. Mai mult, Beijingul are un plan de investiții pe cinci ani de 400 de miliarde de dolari în tehnologii și domenii conexe 5G, care ar putea crea opt mili­oane de locuri de muncă până în 2023.

(DEZ)ECHILIBRUL DE PIAȚĂ. Guvernul chinez îi controlează pe toți cei trei operatori de telefonie mobilă ai țării (China Mobile – cel mai mare operator de telefonie mobilă al lumii, cu peste 900 de milioane de abonați –, China Telecom și China Unicom), pe care i-a „îndrumat“ să implemen­teze rețele de testare 5G pe scară largă în zeci de orașe, printre care Beijing, Shan­ghai sau Shenzhen. Totuși, lansarea comer­­cială ar urma să aibă loc abia în 2020.

„Operatorii chinezi își văd activitatea ca politică guvernamentală, în timp ce majoritatea companiilor de telecomunicații globale încearcă să echilibreze diferiți factori competitivi și să investească într-un ritm mai lent, natural“, spune Chris Lane, ana­list al companiei de cercetare Sanford C. Bernstein & Co.

În SUA, Verizon a început încă din toamna anului trecut să vândă în patru orașe un serviciu promovat drept 5G, în fapt o versiune wireless a ofertei sale de bandă largă prin cablu. AT&T ar urma să introducă până la sfârșitul acestui an servicii 5G în 12 orașe americane, în timp ce T-Mobile și Spring au anunțat că își vor activa propriile rețele în următoarele trei-patru luni.

„Pierdem. Oricine ar fi cel care deține cota dominantă de piață și conduce în punerea în practică a 5G are un avantaj extraordinar în implementarea IoT, a învățării automate (machine learning, n.r) și a inte­ligenței artificiale“, se arată într-un memoriu intern atribuit unui înalt oficial al Consiliului Național de Securitate al SUA, citat de Financial Times, oficial în opinia căruia trecerea de la 4G la 5G reprezintă o schimbare fundamentală în infrastructura wireless, cu un impact comparabil apariției ti­par­niței lui Gutenberg.

O eventuală interdicție totală asupra echi­pamentelor Huawei nu doar că ar pu­tea amâna cu ani buni lansarea serviciilor 5G, dar ar putea însemna și costuri sub­stanțiale suplimentare pentru companiile de telefonie, care ar fi nevoite să își înlo­cu­iască echipamentele. Deutsche Telekom, cel mai mare operator telecom european, estima că un astfel de scenariu ar însemna în cazul său întârzierea cu doi-trei ani a teh­nologiei 5G.

Pe de altă parte, un astfel de embargo ar putea schimba semnificativ actualul raport de forțe din piață. În primele trei trimestre ale anului trecut, compania chineză a dominat piața mondială a echipamentelor de telecomunicații, cu o cotă de 28%, urmată de Nokia – 17% și Ericsson – 13,4%. Pe segmentul de infrastructură mobilă, lu­crurile au stat puțin diferit la nivelul în­tregului an. Huawei a avut 28%, Ericsson, 27%, iar Nokia, 23%. Totuși, majoritatea ana­liștilor consideră că o interdicție totală e puțin probabilă. Presiunile rămân însă.

La mijlocul lunii trecute, administrația ame­ricană avertiza guvernul de la Berlin că va limita fluxul de informații clasificate trimis către serviciile secrete germane, dacă Huawei va fi implicată în vreun fel în dezvoltarea rețelei locale 5G. „Guvernul a informat că abordarea noastră nu va fi să ex­cludem o companie, ci mai degrabă să avem anumite cereri pentru toţi competitorii privind această tehnologie 5G“, declara recent cancelarul german, Angela Merkel, explicând că Germania va înăspri cerințele pentru companiile care vor să fur­nizeze tehnologie 5G, indiferent din care parte a lumii ar fi ele.

PLANUL B. Tot luna trecută, Huawei a cerut unei instanțe din Texas să constate ne­con­sti­tuționalitatea articolului de lege pri­vind utilizarea produselor sale în agențiile ame­ricane de stat. „Această interdicție nu este numai ilegală, dar și împiedică Huawei să se implice într-o competiție corectă, afec­­tând în final consumatorii americani“, spunea într-o conferință de presă preșe­dintele companiei chineze, Guo Ping, care a acuzat SUA că ar fi spart serverele companiei pentru a fura e-mailuri și coduri sursă. „Guvernul SUA nu a furnizat nicio­dată dovezi care să susțină acuzațiile că Huawei ar repre­zenta într-adevăr o ame­nințare gravă la adresa securității. Guvernul american nu ratează nicio ocazie să de­făimeze compania. Și, mai rău, încearcă să ne blocheze și în alte țări“, mai spunea Guo Ping.

Semnele de până acum sugerează că Huawei a luat în calcul toate scenariile și are pregătit și un plan de rezervă. CEO-ul Richard Yu, bunăoară, confirma recent mai vechiul zvon al dezvoltării unei versiuni proprii de Android. „Am pregătit un sis­tem al nostru de operare, în cazul în care nu vom mai putea folosi Android. Dacă se va întâmpla asta, avem un plan B și vom fi pregătiți“, declara el, referindu-se la o eventuală/posibilă interdicție privind exportul de servicii și dispozitive produse în SUA, inclusiv Android și Windows.

Chiar dacă spune că este pregătită pentru înlocuirea sistemelor de operare, Huawei ar trebui să găsească noi parteneri pe segmentul de hardware, în momentul de față echipându-și cu procesoare Intel laptopurile sale Windows. Cu procesoarele Intel și Qualcomm scoase din joc, cele MediaTek fiind rezervate în general pentru dispozitive mai ieftine, cu performanțe scă­zute, Huawei ar putea fi nevoită să în­ceapă să își dezvolte și propriile CPU-uri pentru laptopuri. Ceea ce ar putea da peste cap un alt plan al său, de a deveni până în 2020-2022 cel mai mare producător de laptopuri al lumii.

O intenție anunțată încă din 2017, odată cu lansarea gamelor MateBook X – un com­petitor direct al liniei MacBook a

Apple –, MateBook D și MateBook E. „Ori de câte ori decide să intre pe un segment de piață, să lanseze un nou produs, ținta Huawei este să devină lider mondial“, declara Wan Biao, COO al companiei.

Între timp, în Canada, Meng Wanzhou a fost eliberată pe o cauțiune de zece mili­oane de dolari și așteaptă sub monitori­zare electronică o decizie a instanței la o so­licitare de extrădare în Statele Unite. Dar dacă e să ne uităm la cazurile precedente, până la o hotărâre definitivă ar putea să mai treacă ani buni.

Războiul lumilor

Huawei este, în teorie, o companie deținută de angajați − 180.000 în 170 de țări, dintre care 80.000 lucrează în cercetare și dezvol­tare −, care au un pachet de aproape 64% din acțiuni. Cu o avere estimată de Forbes la 2,1 miliarde de dolari, fondatorul Ren Zhengfei ar controla 1,42% din companie. Din 2010 în­coace, 45 dintre cei mai mari 50 de operatori telecom ai lumii au fost clienți Huawei.

• MUȘCĂTURA DIN MĂR. Anul trecut, Huawei a produs 205 milioane de telefoane mobile, în creștere cu 30% față de 2017, și ar putea ajunge la 225 de milioane în 2019, re­pre­zen­tând o cotă de piață de 16% la nivel global. O cotă suficient de mare pentru a depăși Apple − 15% cotă de piață în 2018 și o estimare de 13% pentru 2019 − și a deveni al doilea mare producător al lumii, după Samsung, a cărui producție ar putea să scadă cu 8% anul acesta, arată un studiu TrendForce.
• GEOGRAFIA UNEI INTERDICȚII. Australia și Noua Zeelandă le-au interzis deja operatorilor locali să colaboreze cu Huawei la dezvoltarea rețelelor 5G, invocându-se riscuri de spionaj și hacking. O măsură similară ar pu­tea lua și Canada, spun experții în securitate. În Marea Britanie, un laborator guvernamental înființat special pentru a evalua echipamentele și software-ul Huawei descoperea, vara trecută, anumite vulnerabilități de securitate. La presiunile guvernului, Huawei accepta să cheltuiască două miliarde de dolari pentru a re­zolva problemele. În decembrie 2018, Orange anunța că nu va folosi echipamente Huawei pentru rețelele sale 5G din Franța, în timp ce autoritățile cehe avertizau operatorii locali să evite folosirea de echipamente Huawei și ZTE, considerându-le riscante.
• SPIONUL POLONEZ. La mijlocul lui ianuarie 2019, directorul de vânzări din Polonia al Huawei a fost arestat pentru spionaj în favoarea guvernului de la Beijing. În aceeași anchetă și sub aceeași acuzație a fost arestat și un reprezentant al Orange Polonia. Citând un purtător de cuvânt al serviciilor de securitate poloneze, Reuters scrie că acu­zațiile din dosar vizează acțiuni individu­ale și că nu ar exista legături directe cu grupul chinez.

FOTO: Guliver / Getty Images