Constantin Rudnițchi: „Odată cu criza economică intrăm într-un ciclu politic al populismului?”

Statele, guvernele, băncile centrale și instituțiile financiare se întrec în a oferi pachete de stimulare a economiei. Este un adevărat concurs de măsuri, ceea ce nu este rău, dar va fi interesant de văzut cât de „croite“ sunt pe nevoile companiilor și în special ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). IMM-urile sunt cele mai sensibile în fața crizei economice și, din păcate, mai multe din aceste companii vor fi victime.

Dar nici firmele mari nu vor fi ferite de probleme. Un bun exemplu în acest sens este chiar situația României. Guvernul a prezentat un pachet de mă­suri, pe care l-a rectificat destul de repede sub presiunea situației din economia reală. Nu este rău că guvernul a făcut ajustările. Sigur, ideal ar fi fost ca le­gis­lația să fi fost gândită și analizată înainte de a fi adoptată, dar trebuie să ținem cont și de presiunea de timp care există asupra Executivului. Toată lu­mea vrea o legislație făcută repede și bine și, mai ales, care să funcționeze ireproșabil. Nu am văzut așa ceva în ultimii 30 de ani în România.

Una peste alta, măsurile de stimulare adoptate de guvern sunt decente și adaptate la forța economiei românești. Parcă, peste noapte, s-a uitat de unde am plecat înainte de criza sanitară. Economia autohtonă este totuși una a deficitelor – bugetar, de balanță co­mercială și de cont curent –, iar acum există tentația să fie privită ca fiind una performantă și care poate oferi mijloace aproape nelimitate pentru susținerea companiilor, mici sau mari, într-un moment de criză.

Hibe. Pachetele de salvare ale economiilor dezvoltate ating ponderi de 10% din produsul intern brut (PIB), dar ele nu includ doar bani cash, ci și un sis­tem de garantare a creditelor pentru companii. Este greu de crezut că economia românească poate dezvolta programe de ajutor de 10% din PIB. Să nu uităm că, în plus, există o serie de linii de finanțare dedicate de instituțiile europene statelor membre, din care se pot deconta plățile privind șomajul teh­nic sau ajutoarele de stat acordate pentru IMM-uri.

Programul de susținere a economiei al guvernului Ludovic Orban are două hibe principale. Pe de o parte, încurajează companiile să declare angajații în șomaj tehnic. Dar, în condițiile de timp în care a fost promovat, era clar că nuanțele nu își găsesc locul.

Pe de altă parte, programul este bazat pe încredere. În sensul că firmele pot avea acces la fondurile publice pe baza unor declarații pe propria răspun­dere a managerilor sau antreprenorilor. Va func­țio­na? Experiența din ultimii 30 de ani nu ne oferă motive de optimism. Unii antreprenori români știu să profite de larghețea legilor. Apar deja primele semne: sunt companii care și-au trimis angajații în șomaj tehnic, dar care, în același timp, i-au chemat la lucru.

La fel, prevederile privind posibilitatea amânării ratelor bancare ar putea să aducă o serie de „opor­tunități“ pentru persoanele fizice și juridice. În sensul că unii debitori, care au cash pentru a-și plăti ra­tele, vor putea să amâne plata obligațiilor bancare pentru a-și achiziționa un activ imobiliar, de exemplu.

Într-o situație de criză fără precedent, este clar că se pot strecura specu­lanți ai momentului. Problema este că, de această dată, este nevoie, mai mult ca oricând, de antrepre­nori responsabili. Evident, și de politicieni de același fel. Dar, deloc surprinzător, opo­ziția politică joacă, din nou, la cacealma. Trioul politic PSD, ALDE, Pro România a adoptat în Senat un pachet de legi de stimulare a economiei mult mai generos decât cel guvernamental. Atât de generos, încât efectele asupra bugetului sunt dificil de măsu­rat. Prin legile adoptate de Senat se oferă facilități peste măsură. Ratele la credite pot fi amânate de orice debitor, nu doar de cei afectați, direct sau indirect, de pandemie și, printr-o altă lege, se poate amâna plata utilităților publice.

În aceste condiții, marile companii din domeniul bancar și al utilităților publice ar fi puternic decapitalizate. Este vechea tactică politică prin care se oferă beneficiarilor chiar mai mult decât își doresc. De data aceasta, nu de la bugetul de stat, ci pe bugetele unor companii cu capital privat sau public.

Critici. Important este că, pe această temă, confe­derația patronală Concordia a criticat pachetul legislativ. Patronatul arată că eventuala aplicare a pache­tului de legi votat de Senat ar duce la importante efecte ne­gative pentru sectoare critice ale economiei. De asemenea, „pachetul de legi are potențialul de a destabiliza siguranța alimentară, siguranța ali­mentării cu energie și a telecomunicațiilor, precum și stabilitatea instituțiilor financiare“.

Este clar că mai multe din companiile vizate de pro­iectele de legi sunt membre ale confederației patronale. Dar acesta este un fapt secundar. Esențial este că patronatele au dreptate, legislația de sus­ți­nere tinde să devină una de destabilizare a economiei. Ceea ce aduce în discuție o întrebare impor­tantă: odată cu criza economică, intrăm într-un ciclu politic al populismului?