Consiliul Concurenței investighează „crimele” din sistemul bancar. În Occident, un scandal financiar asemănător a dus la amenzi de miliarde de dolari
Consiliul Concurenței investighează mai multe bănci, IFN-uri și societăți de leasing pentru eventuale înțelegeri obscure în detrimentul clienților. În ce măsură această investigație poate genera un scandal de proporții?
Cercetările declanșate recent privesc posibile schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial între companii concurente pe piața leasingului operațional și pe cea a leasingului financiar și a creditului de consum.
Luni, Consiliul Concurenței a anunțat că a efectuat inspecții inopinate la sediile a 25 de bănci, IFN-uri (Instituții Financiare Non-Bancare), societăți de leasing și asociații profesionale și patronale din domeniul serviciilor financiare. Lista cuprinde nume precum Bancpost, Unicredit Bank, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română, BCR Leasing IFN, BRD Sogelease IFN, Raiffeisen Leasing IFN, Unicredit Leasing Corporation IFN, Viva Credit IFN, ALD Automotive, Arval Service Lease Romania, Autotechnica Fleet Services, BCR Fleet Management, BT Operational Leasing, Leaseplan Romania, Porsche Mobility, Unicredit Leasing Fleet Management, Finmedia, Asociaţia Societăţilor De Leasing Operaţional (ASLO), Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Asociația Societăților Financiare din România (ALB), Federația Patronatelor Serviciilor Financiare din România, Patronatul Leasingului și al Creditului din România şi Patronatul Creditului IFN.
„Monitorizăm permanent această piaţă şi pregătim declanşarea investigaţiei de mai mult timp, iar un rol important l-au avut informaţiile furnizate în luna august de una dintre părțile investigate, care a aplicat la programul de clemenţă”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Dacă investigația Consiliului Concurenţei va scoate la iveală că au fost încălcate reguli de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Totuși, în cazul în care companiile cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
Amintirea vie a scandalului Libor
Investigația derulată în prezent de Consiliul Concurenței din România se aseamănă în multe privințe cu începuturile scandalului internațional care a implicat unele dintre cele mai importante bănci din lume și care s-a soldat cu arestări și amenzi de ordinul miliardelor de dolari, potrivit presei străine. Iar procesele continuă.
Cunoscut ca „Scandalul Libor”, după acronimul folosit la prescurtarea „ratei dobânzii interbancare de la Londra” (London Interbank Offered Rate), investigația a dezvăluit în 2012 un complot al celor mai importante bănci din lume, care, încă din anul 2003, ar fi menținut în mod artificial Libor la un nivel scăzut, pentru a-și ascunde vulnerabilitatea în timpul crizei ori pentru a-și crește profiturile.
Libor – rată a dobânzii de referință care se bazează pe ratele la care băncile își acordă reciproc fonduri negarantate, pe piața interbancară din Londra – este calculată pentru cinci monede importante: dolarul american, euro, lira sterlină, yenul japonez și francul elvețian. Amploarea scandalului a fost cu atât mai mare cu cât Libor influențează valori imobiliare și împrumuturi importante, inclusiv datorii guvernamentale și corporative, precum și mai mult de jumătate din creditele ipotecare din Statele Unite, precizează think tank-ul Council of Foreign Relations.
Amenzi de miliarde de dolari
Printre instituțiile reputate implicate în scandal s-au numărat bănci precum JP Morgan, Citigroup (ambele cu sediul în SUA), Deutsche Bank (Germania), UBS (Elveția), Royal Bank of Scotland, HSBC şi Barclays (toate 3 în Marea Britanie).
Barclays, una dintre băncile care au recunoscut că s-au abătut de la reguli, a pretins că a manipulat prima dată Libor în perioada de creștere economică globală a anilor 2005-2007, astfel încât comercianții săi să poată obține profit pe derivate pe baza ratei de bază. Manipularea a continuat și după declanșarea crizei financiare mondiale din 2007-2008, atunci când băncile au scăzut artificial nivelul Libor pentru a părea mai puțin riscante, ceea ce le-a conferit o stabilitate într-o perioadă foarte instabilă, spun specialiștii.
Autoritățile de reglementare din Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană au amendat respectivele bănci cu peste nouă miliarde de dolari, din care 1,5 miliarde au fost plătite doar de UBS. Însă cea mai mare sumă, 3,5 miliarde de dolari, le-a revenit celor din Deutsche Bank, de două ori mai mult decât a avut de plătit orice altă instituție bancară.
Însă amenzile cumulte par infime, în raport cu valoarea creditelor din toată lumea care au fost influențate de manipularea Libor, care totalizează mii de miliarde de dolari. Totuși, separat de amenzile autorităților de reglementare, specialiștii estimează că băncile găsite vinovate mai au de plătit aproape 35 de miliarde de dolari, ca urmare a soluționărilor juridice private.
În 2015, au urmat și condamnările la închisoare, de ordinul zecilor, unele pe termen lung, cum este cea a fostului bancher londonez Tom Hayes, care a primit o pedeapsă de 14 ani în spatele gratiilor. Investigațiile au plasat o mare parte din responsabilități asupra comercianților și a managerilor care i-au încurajat, precum și a brokerilor care au ajutat la realizarea schemelor. Unii au primit între doi și șase ani de închisoare, alții au încă procesele pe rol.
Pe lângă scăderea majoră a încrederii în sistemul financiar global, scandalul a generat un val de apeluri care cereau reformarea profundă a sistemului de stabilire a ratei Libor și sancționarea mult mai dură a persoanelor și instituțiilor care au încălcat legea.
FOTO: Guliver / Getty Images
