Codul potrivit: OVES Enterprise continuă să joace pe cartea extinderii interna­țio­nale, ce i-ar putea aduce afaceri specta­culoase în următorii ani

Cu mai multe birouri deschise în plan extern, OVES Enterprise continuă să joace pe cartea extinderii interna­țio­nale, ce i-ar putea aduce afaceri specta­culoase în următorii ani.

După ce a anunțat la începutul acestui an că își va deschide primul său birou în afara țării, la München, în Germania, dezvoltatorul de software din Cluj-Napoca OVES Enterprise își pregătește acum extinderea înspre America și Asia. Aface­rile companiei au crescut mult în ultimii doi ani, înregistrând în 2021 trei milioane de euro, odată cu nevoia de digitalizare accelerată impusă de contextul pande­mic, care a generat dublarea cererilor de proiecte.

„În cinci ani, menținând ritmul accele­rat de creștere din ultimii doi ani și având în vedere proiectele proprii pe care le vom dezvolta sub umbrela OVES Enterprise, compania va ajunge la o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și o valoare estimată la peste 100 de milioane de euro“, spune astăzi Mihai Filip, chief executive officer (CEO) și fondator OVES Enterprise.

Acesta a avut dintotdeauna o în­cli­nație către antreprenoriat, primul său busi­ness – în fashion – fiind deschis când încă se afla pe băncile facultății. OVES Enterprise a apărut în 2015, în urma unei investiții ini­țiale de 10.000 de euro. De-a lungul timpului, valoarea investițiilor a crescut însă accelerat. „Nu pot spune o sumă exactă pe care am investit-o, dar probabil că vorbim de câteva milioane de euro, iar majoritatea acestor bani au fost cheltuiți pentru angajarea develope­rilor de calitate, seniori developeri, cu care am reușit să li­vrăm proiecte complexe și să ne facem cu­noscuți pe această piață“, explică Filip.

Conform spuselor acestuia, piața este una cu „foarte mare potențial“, cu o cerere crescută pentru proiecte de digitalizare și cu foarte mulți clienți externi. Singura pro­blemă este numărul de developeri dispo­ni­bili în acest moment, majoritatea fiind con­tractați de companii din afara țării. „În noul context, sub presiunea clienților, pe de-o parte, și a propriilor obiective de per­for­­manță, pe de altă parte, am reușit să an­­­ga­jăm colegi noi și să livrăm proiecte tot mai complexe.“

În luna februarie a acestui an, compania a anunțat investiții de 1,5 milioane de euro pentru dezvoltarea de produse, achiziții de companii și realizarea de parteneriate strategice, astfel încât să susțină extinde­rea pe piețele internaționale și dublarea cifrei de afaceri în 2022, până la șase mili­oane de euro. În 2021, creșterea a fost de patru ori.

„Majoritatea clienților noștri sunt din străinătate, aproximativ 80%. Iar în ultima perioadă, zona financiară – fintech – este una în creștere. (…) În plus, odată cu începerea războiului în Ucraina, companiile au înțeles pericolele cibernetice la care sunt expuse și doresc să se apere de atacuri ci­bernetice“, detaliază Mihai Filip, OVES Enterprise fiind astăzi „o companie de servicii – outsourcing“.

Ca strategie de produs, planul compa­niei pentru acest an este să scoată pe piață o primă soluție de securitate cibernetică. „În ultimii doi ani, portofoliul nostru de clienți a crescut și s-a diversificat cu companii mai mari, din industrii precum automotive și fintech, iar proiectele pe care le li­vrăm pentru acestea sunt mai sofisticate, integrând tehnologii noi din sfera inteli­gen­ței artificiale și big data.“

De altfel, la începutul anului, OVES Enterprise a intrat în parteneriat cu compania englezească OutThink, dezvoltatorul primei platforme din lume de management al ris­cului uman în domeniul securității ci­bernetice. Prin acest parteneriat, compania românească va dezvolta mai multe mo­dule integrate ale soluției OutThink, contribuind la crearea și completarea segmentelor de machine learning (învățare auto­mată) și inteligență artificială ce ajută la stabilirea profilurilor angajaților sau utilizatorilor.

Cu pași lenți

Referindu-se și la o altă ca­te­gorie de clienți, antreprenorul a dat de­talii dintr-o analiză de piață pe care a realizat-o despre „digitalizarea din sectorul public“, spunând că „doar 5% din toate pro­iectele de digitalizare finalizate, cu aplicare în sectorul public de la noi, sunt folo­site în fapt“. Mai mult, în medie, „în România, un proiect de digitalizare durează peste cinci ani, de la momentul începerii documentației până la finalizarea imple­mentării“.

„Noi am trimis 50 de mailuri către 50 dintre cele mai importante administrații locale din România, în care ne oferim să pu­nem la dispoziția primăriilor, gratuit, servicii de consultanță pentru proiecte de digitalizare. Până la acest moment, nu am pri­mit niciun răspuns, niciun reply la e-mai­luri“, adaugă Mihai Filip.

Spre comparație, sectorul public din ves­tul Europei este mult mai digitalizat, multe instituții fiind complet digitalizate, mai ales pe segmentul eliberării de documente. Iar procedurile sunt simplificate, astfel încât proiectele să fie implementate cât mai ra­pid.

„În Germania, spre exemplu, au o lici­tație care presupune ca proiectele câștigă­toare să fie implementate în maximum un an, după care acestea se dezvoltă în conti­nuare. Am fost implicați aici în dezvoltarea unei apli­cații de supraveghere, management și ana­liză a bolilor infecțioase, ce permite țărilor să monitorizeze focarele de infecție, cazurile de urmărire și contactele și să păs­treze o imagine de ansamblu asupra cifrelor și statisticilor generale, cu participarea mai multor instituții de sănătate publică, cum sunt spitale, laboratoare, ofi­țeri de supraveghere etc.“, mai spune Mihai Filip.

Până în America și Asia

Dincolo de toate proiectele în care s-a implicat anul trecut, începutul de an a fost marcat de OVES cu un punct esențial pentru prezența sa în plan extern, conform planului de busi­ness, prin anunțarea primului birou din Germania. „Și pregătim inaugurarea celui de-al doilea. Compania este prezentă și în Dubai, și în Marea Britanie prin birourile de acolo, inaugurate tot în această pe­ri­oadă. Scopul acestor birouri de vânzări este să ne faciliteze client service-ul și, tot­odată, ne permit să fim aproape de clienții din aceste piețe și chiar să găsim clienți noi“, completează antreprenorul, urmă­toa­rea mișcare fiind intrarea pe continentul american și, mai departe, către Asia.

Potrivit acestuia, pentru deschiderea unui birou de vânzări pe o piață externă este nevoie de consultanță juridică, de o echipă cu doi-trei angajați, dar și de un spațiu potrivit pe care să îl închirieze. În medie, costul inițial cu o nouă deschidere externă este de 50.000 de euro. „Avem deja în echipă colegi relocați încă din timpul pandemiei în alte țări din Europa. Aici (în România, n.r.) am crescut de la 75 de developeri la finele lui 2021 la 120 în prezent.“

Mihai Filip readuce în discuție conflictul din Ucraina și spune că, potrivit informa­țiilor culese din piață de compania sa după declanșarea războiului, se observă „o reașezare forțată în piața IT din regiune“, în contextul în care developerii re­zi­denți în țara vecină nu mai pot lucra, din multe motive: fie că sunt pe front, fie că nu au acces la internet, fie că unele companii închid proiectele cu echipele din Ucraina, pentru că acestea au un risc foarte mare să nu fie livrate la timp, punând astfel presiune mai mare pe resursele deja existente în România.

„Ținând cont de faptul că există deja o lipsă de programatori de 15-20% la nivelul regiunii noastre, conflictul din Ucraina duce acest deficit spre 40%, fără să punem la socoteală Rusia. Dacă până acum era o cerere mare de developeri, acum aceasta va fi și mai mare, iar developerii disponibili vor deveni o resursă foarte căutată“, precizează Mihai Filip, menționând că se aș­teaptă la o creștere de circa 10%-20% pentru costurile acestor resurse.

În ultimul timp, companiile de IT din regiune, inclusiv din România, au primit un aflux de solicitări din partea developerilor (angajați, freelanceri și firme de dezvoltare IT) din Ucraina, fie pentru a fi implicați în proiecte noi, fie pentru sprijin în relocare, pentru a putea livra serviciile la care s-au angajat.

Acest articol a apărut în numărul 141 al revistei NewMoney.

Ilustrație: Vali Ivan