Cine sunt cei cinci lideri ai lumii politico-financiare globale care vor avea surprize în 2019, inclusiv neplăcute

Pentru cinci lideri ai lumii politico-financiare globale, anul 2019 se anunță cu multe surprize. Unele s-ar putea să fie extrem de neplăcute. Care sunt numele la care ar trebui să ne uităm?

Acest articol a apărut în numărul 55 (17 decembrie 2018 – 6 ianuarie 2019) al revistei NewMoney

În 2019, cea mai fierbinte poziție, și cumva un caz fără precedent, este a guvernatorului Băncii Angliei, Mark Carney. Dacă Marea Britanie iese din Uniunea Europeană fără un acord, Carney va fi în prima linie a eforturilor menite să repare ce se mai poate repara.

Cel mai probabil, pe termen scurt, vom asista la o prăbușire a lirei sterline, la fel cum s-a întâmplat imediat după re­fe­rendumul privind Brexit-ul din vara lui 2016. Inevitabil, se vor produce dislocări în sistemul financiar și în zona de transport, iar aici efectele s-ar putea să fie ceva mai durabile. Drept răspuns, Banca Angliei ar putea lua în calcul, în regim de urgență, reducerea ratei dobânzii pentru a impulsiona creșterea economică. La fel, este posibilă o injecție de lichidități către bănci.

Canadianul de 53 de ani operează acum într-un mediu politic toxic în care orice spune despre consecințele unui exit nefericit nu face decât să pună paie pe focul unei dezbateri publice deja a­prinse. Comentariile lui tind să-i înfurie pe partizanii Brexit-ului, printre ei și Jacob Rees-Mogg, care l-a etichetat deja pe Carney drept „apostolul fricii“. Desigur că nu este exclus scenariul în care Brexit-ul decurge lin, caz în care Banca Națională a Angliei nu are decât să pivo­teze rapid de la ipostaza în care are de ges­tionat o criză la una care presupune doar să dea dovadă de tradiționala fermitate care caracterizează genul acesta de insti­tuție. În orice scenariu, pentru Carney pro­blema nu are cum să dureze mai mult de­cât un an, adică întreg anul 2019. După două prelungiri ale mandatului de guvernator, acesta și-a anunțat retragerea de la șefia Băncii Angliei în 2020.

SCURTCIRCUIT. 2018 a fost un an greu pen­tru creatorul Tesla, Elon Musk, care a reușit cu chiu, cu vai să scoată pe piață trâmbițatul sedan Model 3. Spre finalul anului, Musk a încercat să anunțe listarea companiei printr-un tweet, motiv pentru care s-a trezit dat în judecată.

Chiar dacă Tesla a trecut în octombrie un hop important după poticneli succesive în eforturile de a produce în premieră în lume o mașină electrică de masă, iată că totuși Musk nu reușește încă să livreze pieței versiunea de 35.000 de dolari a sedanului electric cu care a promis că va cu­ceri segmentul de mijloc al cumpără­torilor de autovehicule. El se vede nevoit să facă o echilibristică între a produce versiuni mai ieftine ale sedanului său electric, fără însă a compromite eforturile companiei de a rămâne profitabilă.

Viața lui Musk se va complica în curând din cauza diluării stimulentelor pe care autoritățile americane le oferă celor care achiziționează vehicule electrice. Creditul federal de 7.500 de dolari pentru a cum­pă­ra o Tesla EV va fi tăiat la jumătate de două ori în 2019 – prima dată la 1 ianuarie, apoi la 1 iulie. Până în acest moment, Tesla a vândut peste 200.000 de autovehicule electrice.

Nu sunt doar amenințări externe. Compania fondată de Musk are în față și alte serioase dificultăți financiare – la 1 martie 2019 devin scandente obligațiuni în va­loa­re de 920 de milioane de dolari. Conducerea companiei speră că investitorii le vor converti în acțiuni, dar dacă acțiunile Tesla nu reușesc să atingă până la acea dată o valoare nominală de 360 de dolari (pe 13 noiembrie, aceasta era de 340 de dolari), compania va fi presată să scoată din buzunar suma respectivă. Chiar dacă a început în sfârșit să facă bani, Tesla este departe de a fi stabilă financiar, cu doar trei miliarde de dolari rămase în cufere.

PLUS ȘI MINUS. La patru ani de la revo­luția care îl înlătura de la putere pe Viktor Ianukovici, liderul prorus de la Kiev, înlocuitorul acestuia și actualul președinte ucrainean, Petro Poroșenko, se luptă acum pentru câștigarea unui nou mandat în fruntea Ucrainei. Alegerile din primăvara lui 2019 îl pun pe Poroșenko în fața unui lot întreg de rivali politici în frunte cu Iulia Timoșenko, fostul premier populist și ero­i­na Revoluției Portocalii din 2004. Favorită a alegerilor de anul viitor, Timoșenko mizează pe o temă de campanie în care oligarhul miliardar Poroșenko este eti­chetat drept exponent al elitei ucrai­nene, un mesaj puternic în a doua cea mai să­ra­că țară europeană.

Dar și Poroșenko are atuurile lui. A ob­ținut pentru ucraineni drept de călătorie fără viză în spațiul UE și a repus pe creș­tere economia țării. Îl trage în jos însă faptul că nu a reușit să pună capăt con­flictului din regiunea Donbas finan­țat și alimentat de Kremlin. O altă bilă neagră – nu a reușit o diminuare a corupției.

„Revoluția i-a pus lui Poroșenko în mână un mandat care avea drept cea mai im­por­tantă miză lupta împotriva oligarhiei co­rupte“, subliniază Lilit Gevorgyan, economist în cadrul IHS Markit din Londra. Iar promisiunile preelectorale ale lui Poro­șenko nu sunt deloc mobilizatoare – conti­nuarea eforturilor de a integra țara în UE și în NATO, deziderate aflate la ani buni distanță chiar și în cel mai optimist scenariu. Și s-ar putea să nu fie suficient pentru a-i asigura al doilea mandat.

O MUTARE CURAJOASĂ. Pe 23 octom­brie, Masayoshi Son, directorul conglome­ratului japonez SoftBank Group din domeniul tehnologiei, a decis să se retragă din Inițiativa pentru Investiții viitoare a Arabiei Saudite – Davos-ul Deșertului, cum a mai fost numit summitul de investiții de trei zile organizat la Riad de prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman. Zeci de lideri de corporații din lumea întreagă au decis să boicoteze conferința liderului saudit în semn de protest față de prezumtiva implicare a Arabiei Saudite în asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi.

La fel și Son, dar pentru el miza este mult mai mare. În 2016, Mohammed bin Salman a garantat o finan­țare de 45 de miliarde de dolari (prin Fondul pentru Investiții Publice – PIF, n.r.) în SoftBank’s Vision Fund, cel mai mare fond tech din lume, și a promis că suma nu se va opri aici. În cele din urmă, incidentul Khashoggi nu a fost suficient pentru a desface puternica re­lație a lui Son cu investitorii săi saudiți.

Pe 5 noiembrie, Son a anunțat că SoftBank va investi în continuare în proiecte girate de Riad. El nu este singurul mare in­vestitor care colaborează cu saudiții, diferența fiind că Vision Fund este un ju­cător-cheie în Silicon Valley. Printre companiile în care a investit deja se numără Slack Technologies și WeWork Cos.

SNAP VS FACEBOOK. Evan Spiegel a fost cotat de mulți drept geniul care a creat o obsesie a adolescenților suficient de im­por­tantă încât să-l facă invidios până și pe Mark Zuckerberg, fondatorul rețelei Facebook. Astăzi, creația lui Spiegel, Snap Inc., se află într-un mic dezastru, în mare parte din cauza lui.

Puștiul teribil ajuns acum la 28 de ani a insistat pe un nou design al Snapchat prin care însă i-a îndepărtat atât pe utilizatori, cât și pe publicitari. Compania a raportat două trimestre la rând de scăderi în ceea ce privește numărul de utilizatori, iar pre­țul per acțiune fluctuează în jurul valorii de 7 dolari, doar 40% din valoarea din 2017.

Între timp, Zuckerberg nu prea mai are de ce să fie invidios. Aplicațiile sale au copiat cele mai populare formate ale Snap și au creat pe Facebook așa-numitele „stories“. Și le-a copiat atât de bine încât, în octombrie, Zuckerberg spunea că se aș­teaptă ca această noutate să aibă mai mult succes decât a avut vreodată feed-ul de știri. Dacă acesta va fi viitorul Facebook, atunci e clar că Snap are nevoie de o idee nouă și asta cât mai repede posibil.

Doi din cinci

2019 va fi un an decisiv pentru SoftBank Vision Fund și pentru compania Tesla.

• Viziune. SoftBank Vision Fund a fost creat de conglomeratul nipon SoftBank Group îm­preună cu guvernul saudit, având o capitali­zare de aproape 1 miliard de dolari. Pe lista investitorilor se regăsesc Apple, Foxconn, Qualcomm și Sharp.
• Sub lupă. Din 2019, fondatorul compa­niei Tesla, Elon Musk, va trebui să accepte o monitorizare mai atentă din partea boardului. SEC (autoritatea americană pentru bursă și valori mobiliare) i-a cerut deja companiei să adopte o serie de proceduri prin care să urmărească îndeaproape comunicarea în spațiul public a lui Musk, inclusiv cea de pe Twitter.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Craig Stirling, Craig Trudell, Daryna Krasnolutska, Erik Schatzker și Sarah Frier , adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images