Cine este fermierul care a renunțat la afaceri de un milion de euro în Anglia pentru o fermă de vaci angus în România

A avut o firmă de construcții în Marea Britanie, dar a renunțat la ea pentru a deveni fermier în România. Șase ani mai târziu, a fost un pas inspirat?

 Acest articol a apărut în numărul 57 (21 ianuarie – 3 februarie 2019) al revistei NewMoney

„Eu și fratele meu, Marius, ne-am dorit de mici să avem o fermă“, își începe po­vestea Alin Căprilă (35 de ani), originar din Călărași. A studiat Agronomia, cu spe­cializarea Management și Agrotu­rism, și a decis să rămână în domeniu, chiar dacă vreme de aproape nouă ani a avut o firmă de construcții în Marea Bri­tanie, grație căreia a reușit să își pună deoparte banii necesari pentru a-și îndeplini visul din copilărie.

A revenit în România în 2012, iar un an mai târziu a început să muncească la propria fermă, unde a reușit să integreze producția vegetală în zootehnie. A început cu 40 de vaci din rasa Aberdeen Angus, rasă destinată exclusiv pro­ducției de carne, pe care le-a cum­părat de la o fermă din Scoția cu aproxi­mativ 100.000 de euro. De atunci, cei doi frați au investit aproape două mili­oa­ne de euro în ferma lor din satul Coconi, comuna Mânăstirea, amenajată în fostul sediu al CAP-ului local.

Crescătoria nu are mirosul specific grajdurilor de vaci, iar animalele sunt adăpostite în încăperi renovate în stilul fermelor similare din Marea Britanie. Cu toate că veniturile sunt asi­gu­rate, deo­camdată, de producția vege­tală, prioritatea este ferma de vaci, care în momentul de față a ajuns la 132 de capete și a cărei poveste a început la cu­les de căpșuni.

În 2003, la sfârșitul primului an de fa­cultate, la numai 20 de ani, Alin Căprilă a plecat în Marea Britanie pentru a-și face practica la cules de căpșuni. Fratele său era deja de doi ani în Anglia, tot la cules de căpșuni. „Ferma avea sute de hectare și peste o mie de muncitori pe sezon“, explică Alin Căprilă, adăugând că fructele culese de ei erau soiuri speciale, adaptate condițiilor meteo din Anglia, însă nu aveau niciun gust.

În primul său an de muncă la ferma de căpșuni a reușit să pună deoparte 2.100 de lire sterline, bani pe care i-a trimis în țară mamei lui, cerându-i să-i cumpere pă­mânt. Întâmplarea a făcut ca terenul de trei hectare cumpărat în 2004 să fie în sa­tul Coconi – aflat în vecinătatea localității Dorobanțu, de unde se trag părinții săi –, locul devenit între timp inima unei ferme cu o suprafață de 340 de hectare, cărora li se adaugă alte 100 de hectare de tere­nuri luate în arendă.

După căpșuni, frații Căprilă s-au apucat de tâmplărie și au început să lucreze pe cont propriu. „În scule“, cum spune Alin Căprilă. Cu timpul s-au dezvoltat și au făcut primele angajări de ucenici. Apoi au decis să-și înființeze fiecare câte o firmă de construcții și să se ocupe de lucrări mai mari. Astfel au ajuns subcontractori pentru o firmă de construcții care avea contracte pentru reabilitarea lo­cuințelor sociale, iar primul lor mare pro­iect a vizat renovarea a 400 de case. A fost începutul unei afaceri care a crescut constant și a ajuns la un moment dat la venituri de trei milioane de euro. Au avut și în jur de o sută de angajați, majoritatea din România și Bulgaria. În 2012, Alin Căprilă a decis să își încheie cariera de antreprenor în cons­trucții și să revină în țară pentru a-și deschide propria fermă.

EXPERIENȚA DE TEREN. A închis compa­nia, însă fratele său a rămas în Marea Britanie și continuă să aibă activitate. După ce a renunțat la firma de construcții, Alin Căprilă a avut mai multe întâlniri cu fermieri britanici crescători de vaci Angus. Astfel a ajuns până în Scoția, în zona Edinburgh, de unde a cumpărat primele 40 de capete. Profiturile obținute din construcții au fost investite în terenuri, în România, dar și în afacerea din zootehnie. Când cei doi frați au ajuns la 190 de hectare cum­părate, au început să le cultive, iar Alin Căprilă și-a dedicat tot timpul activităților din agricultură. În paralel, cei doi frați au început să dezvolte și ferma de vaci

Angus, investind în reproducție și în do­tarea cu tehnică performantă a fermei cumpărate de la fostul CAP.

În prezent, pe cele 440 de hectare din portofoliul fraților Căprilă sunt plantate culturi de porumb, rapiță, grâu ori lu­cernă. Experimental, pe unele suprafețe, Alin Căprilă a plantat și legume. Dar până să ajungă la această formulă a avut și câ­teva eșecuri.

Prin 2015, povestește el, a tes­tat o cul­tură de șase hectare de fasole, pe care a și reușit apoi să o vândă pe plan local. În anul care a urmat, a decis să cultive 40 de hectare cu fasole. „Atunci mi-am spus: Ori la bal, ori la spital. Și a fost la spi­tal“, mărturisește Alin Căprilă, zâmbind. Concret, nu a reușit să vândă repede întreaga producție, dar spune că a riscat pentru că un hectar de fasole poate genera un profit de până la 5.000 de euro, pe când celelalte culturi asigură câștiguri nete de circa 500-1.000 de euro la hectar.

Anul trecut, ferma de la Coconi a avut o cifră de afaceri de aproape 500.000 de euro, în condițiile în care ferma de vaci nu produce încă, pentru că se află în continuare în proces de populare. „Cred că ferma de vaci va începe să producă peste doi sau trei ani“, adaugă Alin Căprilă.

Nici culturile de pe terenurile pe care le lucrează nu sunt destinate în totalitate vânzării, pentru că 95% din necesarul de hrană pentru văcuțe este asigurat din pro­ducția proprie. Anii trecuți a obținut o finanțare europeană de circa 300.000 de euro, bani pe care i-a investit în utilaje, iar pentru 2019 are în curs de implementare un nou proiect european, de 2,8 milioane de euro, din care 800.000 de euro repre­zintă contribuția proprie. Banii vor fi in­vestiți în modernizarea fermei, cons­truc­ția unui abator și a unui magazin de desfacere, dar și în achiziția de utilaje agri­cole, cât timp sursa principală de venit va continua să rămână producția agricolă. Pentru acest proiect a aplicat în urmă cu doi ani, el fiind aprobat cu întâr­ziere din cauza unor proceduri birocra­tice pe care le-a întâlnit pe plan local.

FACTORUL PUTERE. Cu toate că nu a în­ceput abatorizarea vitelor, a făcut câteva încercări pentru a testa calitatea cărnii. A vândut câteva exemplare către un abator din Călărași, la un preț de 2,5 euro pe kilogram. „Consider că acesta este un preț corect. Când vom avea abatorul nostru, valoarea pe kilogram aproape că se va dubla“, mai spune fermierul.

Un exemplar din rasa Angus ajunge la o greutate de 600 de kilograme în puțin peste un an. După abatorizare se obține o cantitate de aproximativ 400-450 de kilograme de carne, în carcasă. Abatorul despre care vorbește îl va costa aproximativ 400.000 de euro și speră că și alți fer­mieri din zonă vor apela la serviciile sale.

Căprilă vrea să ajungă la un efectiv de aproximativ 300 de vaci Angus, iar pentru început este dispus să livreze carne în spe­cial către restaurante. Cu toate că în România nu există o piață matură pentru carnea de vacă Angus, Alin Căprilă speră într-o educare a consumatorului. Și asta pentru că, detaliază el, carnea Angus be­ne­ficiază de un marketing destul de bun făcut de americani. „În plus, este și o rasă rezistentă la boli și care valorifică foarte bine hrana“, adaugă acesta.

În paralel cu investițiile preconizate, are de gând să le propună cultivatorilor de terenuri din zonă și crescătorilor de animale să se constituie într-o coopera­tivă, astfel încât să aibă nu doar producții mai bune, ci și o putere de negociere mai mare în obținerea unor facilități. Pentru că, recunoaște el, chiar dacă e un vis din copilărie devenit realitate, dacă știa de la început în ce se bagă, mai degrabă și-ar fi văzut de treabă în Marea Britanie.

Angus de România

Asociația Aberdeen Angus Romania reunește aproximativ 90% din totalul crescătorilor locali de vaci Angus, având un efectiv cumulat de 40.000 de capete.

• Începuturi. Startul businessului cu vaci Angus în România a fost dat de Karpaten Meat Group din Sibiu, companie care le asi­gură fermierilor inclusiv exemplare pentru reproducție.
• Rezistență. Rasa Aberdeen Angus se adaptează repede condițiilor meteo, rezis­tând la temperaturi minime/maxime de -/+ 40 de grade Celsius.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney