Cine este fermierul francez care a făcut 4 milioane de euro pe an din cultivarea pământului în Bărăgan

„La anul o să fie mai bine!“, spune francezul Arnaud Perrein (49 de ani), unul dintre cei mai cunoscuți agricultori străini care s-au stabilit în România. Ce-i drept, o repetă de 25 de ani, de când a început să investească în Bărăgan.
A venit în România în vizită, i-a plăcut, a plecat pentru puțin timp, a revenit și aici a rămas. „Am trăit în România mai mult decât în Franța“, mărturisește Arnaud Perrein, care este căsătorit cu o româncă, are trei copii și s-a stabilit de mai mulți ani în localitatea Mihail Kogălniceanu din județul Ialomița. A renovat clădirea fostului CAP și acum locuiește acolo alături de familia sa.
Perrein venea prima oară în România în 1990, la doar 22 de ani, ca turist, după un stagiu de o lună în Cehia. Era student la agronomie în Franța și a simțit nevoia de aventură în Europa de Est. „Au fost tot felul de întâmplări. Am dormit în mașină, la gazde. Am dormit în zone superbe, la localnici“, își amintește el. Nu a uitat nici de luptele de stradă de la începutul anilor ’90, pe care le-a și fotografiat pe Bulevardul Bălcescu din Capitală. Ulterior, s-a întors în Franța, dar nu a uitat de România.
Armata „la sapă“. După încheierea studiilor, Arnaud Perrein ar fi trebuit să efectueze stagiul militar în Franța. Dar a avut și câteva variante pentru a scăpa de armată. „Trebuia să facem 12 luni cu pușca pe umăr sau 24 de luni într-o țară în curs de dezvoltare. Sau să facem un serviciu civil la o companie franceză cu afaceri în Belgia, Austria, SUA și chiar România“, spune francezul.
A ales alternativa serviciului militar și a ajuns în România ca angajat al unei companii franceze care avea operațiuni în industria zahărului. După încheierea stagiului de aproape un an și jumătate a mai rămas alte șase luni în România. În aprilie 1994 și-a făcut o firmă de prestări servicii și a cumpărat două combine pentru recoltat cereale și alte două pentru recoltarea sfeclei de zahăr.
A ales să facă afaceri în România pentru că Ungaria, Cehia și Polonia erau deja „împânzite de nemți și austrieci“. A început să lucreze pentru IAS-uri și a intrat în contact direct cu mentalitatea românească de după Revoluție. Primea banii de pe servicii cu o întârziere de câteva luni. „Corupția era până în vârf. Nu eram obișnuit cu șpaga, veneam dintr-o familie cu principii sănătoase. Poți să câștigi repede dacă dai și nu respecți legile, dar asta, pe termen scurt, pentru că pe termen lung ai de pierdut“, explică Arnaud Perrein, care se trage dintr-o familie de fermieri francezi și mai are alți șapte frați, din care trei lucrează tot în domeniul agricol. De altfel, ei sunt cei care l-au ajutat la jumătatea anilor ’90 să obțină un credit în Franța de aproape un milion de franci (aproximativ 150.000 de euro).
Așa a început să cumpere teren în Bărăgan. A pornit cu 13 hectare, a ajuns la 30 și apoi la 70. În timp, în paralel cu achizițiile, a mai luat și teren în arendă, iar acum lucrează circa 4.000 de hectare care i-au adus anul trecut o cifră de afaceri de aproape patru milioane de euro.
Probleme românești. Chiar dacă nu a convins autoritățile române să-i acorde și cetățenie, Arnaud Perrein se consideră producător român. De cinci ani este și președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România și reprezintă interesele a peste o sută de membri, care cumulează peste 400.000 de hectare dintr-un total de opt milioane de hectare de teren agricol. În ceea ce-l privește, agronomul francez s-a adaptat condițiilor din agricultura românească. „Avem terenuri și cu exces de apă, dar și terenuri secetoase“, spune Perrien. Pentru a crește producția, francezul a început să investească încă din urmă cu 15 ani în sistemele de irigații care acoperă acum circa 1.500 de hectare.
Perrein se lovește însă și de problemele din agricultura românească, alături de ceilalți producători locali. În ultimii ani, mai mulți agricultori au semnalat că o mare parte din terenurile agricole au fost cumpărate de investitori străini, fermieri sau fonduri de investiții. Achiziții care au generat mai multe discuții legate de modul în care acești proprietari administrează pământul. „Străinii, în anumite cazuri, pot fi o sursă de dinamism local. Considerăm că, în România, dacă ești proprietar de teren, trebuie să-l cultivi, nu să fii doar investitor“, explică Perrein. Specialiștii din domeniul agro-alimentar spun că se impune mai multă atenție din partea autorităților pe acest subiect. „Statul trebuie să intervină aici. În momentul în care ești proprietar, muncește terenul! Dacă nu, vinde-l. Dacă nici asta nu vrei atunci îl dai în arendă pe termen lung așa încât cel care îl lucrează să aibă și venit de pe urma acestei afaceri“, explică președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu. Arnaud Perrein spune că sunt și situații în care anumiți investitori au cumpărat terenurile cu 1.000–2.000 de euro pe hectar, pentru ca apoi să încerce să-l revândă la peste 10.000 de euro. „Asta nu este bine. Nu ajută agricultura românească“, avertizează fermierul.
După 25 de ani în România, Arnaud Perrein s-a obișnuit cu felul în care se face agricultură pe plan local. „Agricultura din România este bipolară, 0,5% dintre producătorii agricoli din România cultivă 50% din terenul agricol. În schimb, 99,5% sunt producătorii mici și ne trag în jos. Fac agricultură de subzistență“, mai remarcă francezul.
Pentru a arăta dinamica producției agricole, Perrein face o scurtă comparație cu Franța. Dacă, în România, pe o suprafață de circa 2,5 milioane de hectare cultivate cu porumb, producția totală este de 10 milioane de tone, în Franța, producția anuală de pe 1,5 milioane de hectare ajunge la 13 milioane de tone.
Cu toate acestea, Perrein spune că nu s-ar mai întoarce în Franța. Recunoaște că multe lucruri cu ajutorul cărora și-a dezvoltat businessul le-a învățat de la colegii români.
Remarcă însă că agricultura, la fel și mediul de business din România, s-a schimbat radical în ultimii zece ani. Dacă în anii ’90 șpaga era la ordinea zilei, acum „corupția s-a redus radical“. Singura lui grijă este să aibă grijă de familie și să-și dezvolte afacerea, aici în România. Și nu va ezita să investească în agricultură, pentru că, de ce nu?, „la anul va fi mai bine“.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Statistici” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Suprafețele irigate din România sunt destul de reduse, producția anuală fiind influențată în mare parte de condițiile meteo.[/vc_column_text][vc_column_text]RECORD. Cele mai mari producții de porumb din ultimii cinci ani au fost de 11,3 milioane de tone, în 2014.
SECETĂ. Producția de porumb din 2016 a scăzut la 8,47 milioane de tone, pe fondul lipsei de precipitații din vara trecută.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: Francezul Arnaud Perrein (49 de ani) este unul dintre cei mai cunoscuți agricultori străini care s-au stabilit în România. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney