Cele 27 de state membre UE au votat ajutorul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cine l-a convins pe Viktor Orban

Cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord joi privind pachetul de 50 de miliarde de euro de ajutor pentru Ucraina pe patru ani, până în prezent blocat de premierul ungar Viktor Orban, a anunţat joi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, relatează Agerpres.

„Avem un acord. Unitate. Toţi cei 27 de lideri s-au pus de acord asupra unei anvelope suplimentare de 50 de miliarde de euro pentru a susţine Ucraina în cadrul bugetului UE. Acest acord garantează o finanţare stabilă, previzibilă şi pe termen lung pentru Ucraina. UE preia conducerea şi responsabilitatea în sprijinul pentru Ucraina; ştim care este miza”, a scris înaltul responsabil european pe X, fostă Twitter, la începutul summitului extraordinar de la Bruxelles.

Potrivit acordului, ce survine la câteva săptămâni după vetoul exprimat de premierul ungar Viktor Orban, liderii statelor UE ”vor avea în fiecare an o dezbatere” privind implementarea acestei finanţări pentru Ucraina, care acoperă următorii patru ani.

Documentul mai arată că ”dacă este necesar, în doi ani Consiliul European va invita Comisia să facă o propunere pentru revizuirea” finanţării.

În ajunul summitului UE din decembrie, Comisia Europeană a decis deblocarea a 10 miliarde de euro pentru Ungaria ce fuseseră îngheţate până atunci. Însă alte 20 miliarde de euro destinate Ungariei rămân blocate, ca urmare a îngrijorărilor Bruxellesului legate în special de dreptul de azil în ţară, libertatea academică şi drepturile persoanelor LGBT+.

Potrivit unui diplomat european citat de Reuters, fondurile UE pentru Ungaria vor rămâne îngheţate, în pofida acordului convenit joi de liderii statelor membre privind suplimentarea asistenţei pentru Kiev.

Liderii statelor UE i-au cerut constant Rusiei să înceteze imediat acţiunile militare, să-şi retragă necondiţionat toate forţele şi echipamentele militare din Ucraina şi să respecte deplin integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

Ca răspuns la agresiunea militară, Uniunea Europeană a extins masiv sancţiunile împotriva Rusiei, adăugând un număr semnificativ de persoane şi entităţi pe lista sancţiunilor şi adoptând măsuri restrictive fără precedent. Blocul comunitar european a dat dovadă de solidaritate şi i-a oferit Ucrainei sprijin umanitar, politic, financiar şi militar.

La 18 decembrie 2023, Consiliul a adoptat al 12-lea set de măsuri restrictive economice şi individuale având în vedere continuarea războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Măsurile se referă la sectoare cu valoare ridicată ale economiei ruse şi fac dificilă eludarea sancţiunilor UE. Ele includ interdicţii privind diamantele, inclusiv bijuteriile, clauza „fără Rusia” (o clauză nouă care se aplică exportatorilor din UE şi care interzice reexportul către Rusia şi reexportul în vederea utilizării în Rusia a anumitor produse), controale şi restricţii referitoare la importuri şi exporturi, asigurarea respectării plafonului preţului petrolului, interdicţii privind fierul şi oţelul.

Cine l-a convins pe Viktor Orban

Ca parte a acordului anunţat joi, statele membre au convenit să dezbată în fiecare an implementarea pachetului de ajutor pentru Ucraina şi, „dacă este necesar”, Comisia Europeană, organismul executiv al blocului, ar putea fi rugată să propună o revizuire peste doi ani, potrivit unui proiect de document consultat de Bloomberg News. Cererea liderului ungar – de a avea drept de veto de fiecare dată – nu a avut succes.

Acordul a fost salvat în cadrul întâlnirii de dimineaţă pe care Orban a avut-o cu cancelarul Olaf Scholz, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul italian Giorgia Meloni, potrivit unor persoane familiare cu întâlnirea citate de Bloomberg. Liderii prezenţi la summitul extraordinar – dintre care unii l-au acuzat pe Orban de „şantaj” – se pregătiseră pentru un blocaj, după ce săptămâni de negocieri nu au dus la niciun rezultat.

Momentul este crucial pentru Ucraina, care a avertizat că visteria sa se goleşte în timp ce se confruntă cu lipsa armelor pentru a face faţă invaziei ruse. Kievul aşteaptă în continuare un ajutor de 61 de miliarde de dolari din partea SUA, care nu a fost încă aprobat de Congres.

Succesul summitului UE de joi a evitat o scindare complicată în cadrul UE, pe fondul îngrijorării tot mai mari că sprijinul occidental pentru Kiev se destramă. De asemenea, reprezintă un impuls semnificativ pentru preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Un eşec ar fi dat o lovitură grea Kievului şi ar fi alimentat îndoielile cu privire la angajamentul aliaţilor săi, în special în contextul în care asistenţa americană este blocată în Congres.

În plus, forintul maghiar a câştigat 0,2% în raport cu euro, inversând tendinţa de scădere înregistrată mai devreme în cursul sesiunii. Strategii monetari au privit summitul ca punct de referinţă pentru previziunile lor, după ce tensiunile cu UE au declanşat o devalorizare a monedei ungare săptămâna trecută.

Acordul a depins de Orban, care şi-a înfuriat omologii blocând un pilon al strategiei de securitate a Europei menit să îl contracareze pe Vladimir Putin. Liderii UE nu s-au ferit să-şi arate frustrarea faţă de liderul maghiar.

„Viktor vrea cu siguranţă să fie în centrul atenţiei de fiecare dată când ne aflăm aici, dar nu ar trebui să fie aşa”, a declarat premierul estonian Kaja Kallas reporterilor, înainte de summit. „Nu vreau să folosesc cuvântul „şantaj”, dar nu ştiu un cuvânt mai bun”, a punctat ea.

Decizia lui Orban de a renunţa la veto a venit în urma unor presiuni tot mai mari, inclusiv în ceea ce priveşte ratificarea aderării Suediei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, Ungaria fiind singura ţară care nu a aprobat-o. Orban s-ar putea întâlni cu premierul suedez Ulf Kristersson în marja reuniunii, în contextul în care NATO încearcă să avanseze cu acest subiect.