Ce proiect de energie verde are cel mai mare proprietar de platforme de foraj din zona Mării Negre

Mihai Nicuț 25/06/2021 | 10:19 Energie
Ce proiect de energie verde are cel mai mare proprietar de platforme de foraj din zona Mării Negre

Omul de afaceri Gabriel Comănescu, cunoscut mai ales pentru că are cea mai mare flotă de platforme de foraj din zona Mării Negre, s-a implicat într-un proiect energetic integrat de producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon, una dintre mi­zele actuale în domeniu.

În ultima zi din mai, Guvernul României trimitea în sfârșit Comisiei Europene celebrul, de-acum, Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un set de proiecte pe care fiecare stat membru UE îl trimite Bruxelles-ului pentru a beneficia de asis­tență financiară postpandemie. România a avansat proiecte în valoare totală de circa 29 de miliarde de euro, din mai multe domenii. Relevant pentru articolul de față este capitolul Energie, unde atrage atenția un proiect dezvoltat de unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri români, Gabriel Comănescu, acționarul principal al com­paniei Grup Servicii Petroliere (GSP).

Parteneriatul Romgaz – GSP Power «Ener­­gie integrată complexă (orașul verde)»: centrală pe gaze cu capacitatea de 159 MW, parc fotovoltaic de 100 MW, instalație de producție a hidrogenului verde, instalație de captare a CO2, la Ha­lânga, în județul Mehe­dinți“. Aceasta este denumi­rea proiectului, care are o valoare de 320 de milioane de euro și care, dacă se și pune în practică, îl va face pe Comă­nescu, om care deține businessuri legate de foraje marine și de construcția de utilaj petrolier, un mare antreprenor în energia verde.

Un proiect SF?

Pe cât este de futurist, pe atât de aplicat noilor cerințe în materie de decarbonare este acest proiect și, dacă se va și realiza, va fi o premieră nu doar în România. „Este un proiect matur, un concept integrat, gândit de noi, suntem singurii care am reușit, din câte știu eu, să depunem un proiect care să genereze emisii de CO2 sub pragul de 250 de grame/kWh, ne apro­piem chiar de 100“, a spus Comă­nescu.

Proiectul are patru componente de bază, una strâns legată de cealaltă.

Prima componentă vizează construcția unei centrale noi pe gaze, în ciclu combinat, pe amplasamentul vechii centrale elec­­trice de la Halânga, de lângă Drobeta-Turnu Severin. Centrala are o capacitate instalată de 159 MW și ar urma să fie con­s­truită cu echipamente Siemens, care să aco­modeze și hidrogen, alături de gaz, în producția de energie electrică. Gazul ur­mează să fie asigurat de Romgaz, cu care GSP Power a semnat un memorandum încă din 2020. Tot Romgaz urmează să valorifice pe piață energia electrică produsă.

A doua componentă se referă la con­struc­ția unui parc fotovoltaic de 100 MW, panourile urmând să fie amplasate pe te­re­­nuri din apropiere, halde de zgură și ce­nușă rezultate de la vechea termocen­trală. Panourile ar urma să ocupe o supra­față de 140 de hectare.

A treia componentă se referă la con­struc­ția unei fabrici de hidrogen verde, rezultat din electroliza apei.

A patra componentă să referă, în mod aparent ciudat, la apariția unor sere, care să se întindă pe o suprafață de 530 de hec­tare.

Toate aceste componente ar urma să funcționeze integrat și vă vom explica mecanismul mai departe, pentru că este ine­dit. Panourile fotovoltaice produc, evident, energie electrică. O parte din această ener­gie electrică nu este „vărsată“ în re­țeaua na­țională, ci este folosită în electro­lizoa­rele din fabrica de hidrogen, unde, prin descompunerea apei, va fi folosit hidrogen verde. Acest hidrogen va fi amestecat cu gazul până la o concentrație de 30%, urmând ca amestecul gaz-hidrogen să fie ars în centrala pe gaze pentru a produce energia electrică. Emisiile de CO2 rezultate din arderea acestui amestec, evident mai mici decât în cazul unei centrale clasice pe gaz, pentru că este folosit și hidrogen, nu vor fi eliberate în atmosferă, ci vor fi captate și trimise în serele hidroponice. CO2 va fi folosit aici (cu toții am auzit de fenomenul de fotosinteză) ca materie primă pentru legumele și fructele care vor crește în aceste sere, în loc să fie eliberat în atmo­sferă. Legumele vor fi vândute, iar oxige­nul rezultat poate fi și el folosit apoi, mai ales pentru sectorul medical.

Conceptul este de „Green City“, după cum explică Gabriel Comănescu, „un pro­iect românesc, cu valoare adăugată pentru România“, mai spune omul de afaceri.

CO2 în seră

Cea mai avangardistă parte a proiectului este, evident, partea de sere hidroponice. De ce s-a ajuns la ele explică chiar Comănescu: „Funcționând doar cu gaz, proiectul era departe de limita de emisii din taxonomia UE, de 250 de grame de CO2/kWh. Cu tehnologia Siemens, ajungem să folosim 30% hidrogen, dar emisiile tot nu scad sub prag, sunt la 295 de grame. Ne-am întrebat cum ajungem sub 250 și am decis să stocăm carbonul, dar nu să-l în­gropăm, ci să-l folosim în sere“.

Serele hidroponice ar urma să se întindă pe o suprafață de 530 de hectare, teren momentan nefolosit pentru agricultură. Folosind CO2 rezultat din centrala pe gaze, serele ar urma să capteze 369.500 de tone de dioxid de carbon pe an, care nu mai sunt eliberate în atmosferă. Complexul de sere, care va avea și un centru de cerce­tare și dezvoltare, ar urma să asigure circa 5.000 de noi locuri de muncă pentru economia locală și să producă 371.000 de tone de legume/fructe proaspete în fiecare an.

Potrivit descrierii proiectului, este impli­cată și o cunoscută companie olandeză, Havecon, fondată în 2006, care se ocupă cu proiectarea și execuția de sere și cu horticultura asociată. Potrivit propriei descrieri, Havecon a dezvoltat peste 400 de pro­iecte de sere în toată lumea, pe o su­pra­față totală de 1.200 de hectare, și a ajuns una dintre firmele mari din lume în acest domeniu.

Comănescu spune că a luat în calcul și as­pectele logistice: legumele și fructele produse în sere ar urma să fie livrate rapid inclusiv la export, cu avioane de tip cargo, care să le preia de la aeroportul din Cra­iova, unul nu prea aglomerat.

Planuri și controverse

Comănescu are mai multe proiecte ambițioase, iar introducerea a două dintre acestea în PNRR fără o proce­dură transparentă de selecție a iscat deja o controversă.

  • Constanța. Proiectul de la Halânga va fi replicat și la Constanța. Acolo, pro­iectul promovat de GSP Power și Romgaz prevede o centrală pe gaze cu o capa­citate de 159 MW, un parc fotovoltaic de 20 MW, instalație de producție a hidrogenului verde, insta­lație de captare a CO2. Are o valoare de 265 de milioane de euro și a fost inclus și el în PNRR.
  • Mintia. GSP Power nu se va opri aici, după cum spune Comănescu. Următoarea investiție va fi într-o cen­trală mai mare, de 800 MW, pe gaz, situată pe amplasamentul termocentralei Mintia, care funcționa cu huilă și care acum se află în conservare.
  • Fără transparență. Au apărut întrebări legate de justețea ale­gerii celor două proiecte pentru a fi intro­duse în PNRR: de ce proiectele acestea și nu altele, și de ce nu a existat o procedură transparentă de selecție. „Practic, acesta a fost singurul proiect propus de a produce ene­r­gie cu emisii foarte mici de CO2 în bandă. Eu știu că Romgaz a depus acest proiect, iar Romgaz a semnat un memorandum cu GSP Power încă de anul trecut. A fost foarte transparentă această asociere între GSP şi Romgaz. Dacă îmi aduc bine aminte, eram la Halânga, în Turnu
  • Severin, cu premierul Orban în acea vreme. De atunci am spus că se va face acest proiect la Halânga pe amplasamentul termocentralei“, a spus ministrul energiei, Virgil Popescu.