Ce pași trebuie să facă România, după deblocarea legii offshore, pentru a exploata rezervele de gaze din Marea Neagră
Coaliția de guvernare a trimis în sfârșit în Parlament proiectul de modificare a Legii offshore, de care depinde viitorul energetic al țării. Un prim pas pe calea independenței energetice, dar mai sunt mulți până acolo. Implicațiile și detaliile, mai departe.
Proiectul de modificare a Legii offshore, care a oprit ani întregi investițiile semnificative pentru extracția gazelor din Marea Neagră, ar putea fi votat în actuala sesiune parlamentară. „Gaze românești pentru români! Noua Lege offshore a fost depusă astăzi la Parlament. Este foarte important că am reușit să avem susținerea unei majorități pentru o lege atât de importantă, care va fi adoptată în procedură de urgență. În primul rând, prin modificările pe care le aducem la Legea 256, aprobată în 2018, deblocăm investițiile și, astfel, asigurăm independența energetică a României și reducem dependența de gazul rusesc. Stabilim un regim fiscal competitiv, în așa fel încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% (statul român) – 40% (investitorul)“, a declarat ministrul energiei, Virgil Popescu, pe 15 aprilie.
„Acest proiect deblochează investițiile din Marea Neagră și reduce dependența de gazul rusesc, oferind României șansa de a deveni lider regional, iar românilor – acces la gaze mai ieftine“, a scris și președintele PSD, Marcel Ciolacu, pe pagina sa de Facebook, cu aceeași ocazie, în condițiile în care proiectul este asumat de toate partidele politice ale alianței care guvernează acum țara.
Ce se schimbă
Modificările sunt semnificative și, în mare parte, respectă solicitările venite încă din deceniul trecut de la companiile petroliere, pentru a se debloca extracția gazelor din Marea Neagră.
În primul rând a apărut clauza de stabilitate: nivelul actual al taxelor nu va fi modificat sub nicio formă, pe toată durata de exploatare a zăcămintelor concesionate la această dată.
În al doilea rând, celebrul impozit suplimentar de tip „windfall tax“, aplicat în funcție de prețul de vânzare al gazelor, deși nu a fost eliminat, așa cum și-ar dori investitorii, a fost redus.
Astfel, ratele de impozitare, cuprinse între 15% și 70%, se vor aplica de la prețuri de 85 de lei/MWh de gaze, nu de la 45 de lei/MWh, pragul din vechea lege, un nivel contestat atunci, pentru că el ar fi indus pierdere companiilor. La prețurile de acum ale gazelor (500 de lei/MWh), s-ar aplica procentul maxim de suprataxare, de 70% totuși și pe noua lege.
Apoi, la calculul impozitului suplimentar se deduce valoarea investițiilor în explorare/exploatare, prevedere care era și înainte, dar acum limita maximă a deducerii este de 40% din totalul impozitului, în timp ce vechea prevedea o deducere de doar 30%.
De asemenea, foarte important, producătorii de gaze își pot vinde marfa oriunde pe piață, în condițiile în care vechea lege le impunea să vândă în România 50% din tot ce extrag din Marea Neagră, prevedere contestată atunci, iar statul poate interveni în a da prioritate livrărilor pe piața locală doar în caz de criză.
În plus, Guvernul își asumă că nu va interveni pentru a reglementa în vreun fel prețul gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră. O altă prevedere importantă: este eliminat prețul de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare – nu mai este cel de pe bursa austriacă CEGH, ca în trecut, ci acela efectiv realizat prin tranzacțiile producătorilor, iar acest lucru este și el de natură să scadă taxarea, comparativ cu legea veche.
Totuși, chiar dacă petroliștilor li se ridică limitările, nu înseamnă că statul nu va mai avea nimic de spus. Toate contractele bilaterale de vânzare a gazelor trebuie avizate de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), statul, prin Administrația Rezervelor, are drept de preemțiune la achiziția cantităților de gaze, iar în caz de criză în aprovizionare, Guvernul poate interveni pentru a orienta preponderent gazele spre piața locală.
Surprinzător este că în proiectul de modificare a Legii offshore a fost introdus, pentru prima dată în România, conceptul de „perimetru petrolier onshore de adâncime“, care se referă la zăcăminte pe uscat, dar la o adâncime mai mare de 3.000 de metri. Acest tip de exploatare, scumpă și riscantă pentru investitori, va avea același regim fiscal și de reglementare ca și perimetrele offshore.
Dincolo de resursele din Marea Neagră, în ultimii ani s-a vorbit despre un potențial mare zăcământ de gaze onshore, și anume cel din perimetrul Caragele (județul Buzău), operat de Romgaz. Potrivit relatărilor de până acum, rezervele de adâncime sunt estimate de Romgaz la aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, o cantitate care – ea singură – ar asigura consumul de gaze al țării pe aproape trei ani. Acumulările mari de gaze ar fi la o adâncime de 4.000 de metri, din ce s-a comunicat până acum. Extracția de gaze din acest perimetru ar putea debuta în 2024.
Care este miza
Pe scurt, miza o reprezintă, pe lângă cele minimum 30 de miliarde de metri cubi de pe uscat, cele aproximativ 200 de miliarde de metri cubi de gaze estimate a fi în Marea Neagră.
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură, începute la jumătatea deceniului trecut. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de ExxonMobil și OMV Petrom (50% fiecare), unde s-au descoperit rezerve potențiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiții american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potențial cuprins între 10 și 20 de miliarde de metri cubi. Tot în Marea Neagră a mai început explorarea în proiectul Trident (90% Lukoil, 10% Romgaz), cu rezerve estimate la 30 de miliarde de metri cubi de gaze. În total, potrivit unor oficiali din fosta conducere a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), ar fi vorba despre rezerve potențiale de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, consumul României pe circa 19 ani.
Dintre toate proiectele, singurul care a avansat a fost cel al BSOG. Compania a luat decizia de a extrage gazele, lucrează acum la infrastructură, iar primele gaze ar urma să fie aduse la țărm în această vară. „Primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua parte a acestui an, și aici vorbim de o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual – investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul-verbal de recepție la finalizarea lucrărilor“, a reiterat liderul PSD, Marcel Ciolacu, pe 15 aprilie, cu ocazia depunerii proiectului de modificare a Legii offshore.
Nu știm dacă BSOG este de acord cu prevederile noii legi, dar știm două lucruri. Primul: atunci când a luat decizia de investiție, a atenționat voalat că, dacă la momentul extracției gazelor prevederile Legii offshore rămân în vigoare, va da statul român în judecată – acum câteva săptămâni chiar a anunțat Guvernul că demarează procedurile de arbitraj la Curtea de la Paris. Al doilea: când a luat decizia de investiție, nu exista obligativitatea plății impozitului suplimentar, care rămâne și în actuala formă modificată a legii, chiar dacă sumele vor fi mai mici, deci investitorul american ar putea să nu fie mulțumit și să continue demersul în justiție.
Proiectul cel mai important este însă Neptun Deep, care ne va aduce șase miliarde de metri cubi de gaze pe an în țară, echivalentul a mai mult de jumătate din tot consumul național, și care ne va scăpa de importurile de gaze rusești și ne va propulsa în poziția de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
Exxon iese din proiect, iar la finalul lunii este așteptată finalizarea tranzacției prin care compania de stat Romgaz să cumpere cota de 50% a americanilor, cu un miliard de dolari. După această mișcare, OMV Petrom va deveni operator, iar afacerea va fi mult mai „românească“, dat fiind că statul controlează Romgaz, dar și 20% din Petrom. După ce companiile vor evalua noile condiții din lege și din piață (acum, gazele sunt foarte scumpe, dar nu știm ce se va întâmpla spre finalul deceniului), ar putea lua decizia finală de investiție cel mai târziu anul viitor, iar gazele ar ajunge în rețeaua românească în 2026-2027.
Iată ce a spus directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, în decembrie 2021. „Dacă legea nu va fi modificată până la sfârșitul anului (se modifică abia anul acesta, n.r.), acest lucru va întârzia decizia finală de investiție pentru anul 2023. Un lucru nu se va schimba: gazul din Marea Neagră rămâne o oportunitate unică pentru România. Ne așteptăm să investim până la două miliarde de euro în Neptun Deep și să adăugăm rezerve recuperabile de 50 de miliarde de metri cubi net la OMV Petrom. Acest proiect va contribui la rata de recuperare a rezervelor, care va fi de 100%, când gazele vor fi extrase“, a spus directorul general al companiei petroliere.
Optimism
Ministrul energiei, Virgil Popescu, este foarte optimist. „La perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitor și primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârșitul anului 2026 – începutul anului 2027. Da, așa cum am spus, românii vor avea gaz românesc în case. Și nu numai!
România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-și producția, cu mult peste necesarul actual de consum intern. Și un alt aspect foarte important: țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională!“, a declarat Virgil Popescu, după ce proiectul de modificare a Legii offshore a fost trimis Parlamentului.
Cât câștigă statul român
Beneficiile ce pot fi obținute de statul român din exploatările offshore au fost evidențiate și de studiul „Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești“, realizat în mai 2018 de compania de consultanță Deloitte.
- Direct. Potrivit studiului citat, dezvoltarea proiectelor offshore de gaze naturale ar urma să aducă în perioada derulării lor (într-un orizont de 23 de ani) venituri totale la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari.
- Indirect. În plus, exploatarea gazelor din Marea Neagră ar urma să genereze 71,3 miliarde de dolari în produsul intern brut al României și să creeze sau să mențină, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă anual, pe întreaga perioadă a exploatării.
- Fără cheltuieli publice. Aceste beneficii ar apărea fără nicio nouă cheltuială publică directă și au fost menționate de inițiatorii proiectului de modificare a Legii offshore în nota de fundamentare a actului normativ.
Acest articol a apărut în numărul 138 al revistei NewMoney.
FOTO: Getty