Ce l-a ținut în țară pe neurochirurgul Ionuț Gobej după ce a fost nevoit să plece de la Spitalul Colentina

NewMoney 22/02/2019 | 12:30 Oameni
Ce l-a ținut în țară pe neurochirurgul Ionuț Gobej după ce a fost nevoit să plece de la Spitalul Colentina

Autor: Carmen Constantin

În septembrie 2017, doi neurochirurgi de la Spitalul Colentina țineau capul de afiș al presei cu demisia lor. Decizia era motivată de absența materialelor medicale elementare, lipsă care punea pa­cienții în pericol. Pentru Ionuț Gobej și Dorin Bică, nu a fost ușor să depă­șească scandalul. Până la urmă, au fondat Neurohope, iar astăzi se pregătesc să des­chidă o secție de neu­­rochirurgie cum nu mai sunt multe nici mă­car în lume. Prima operație va avea loc pe 1 martie.

Acest articol a apărut în numărul 59 (18 februarie – 3 martie 2019) al revistei NewMoney

Într-o țară inundată săptămânal cu scandaluri de malpraxis și în care un parcagiu ita­lian s-a jucat de-a chirurgul plastician pe banii și fizicul unor zeci de pacienți, Ionuț Gobej are curaj să promită exce­lența. „Cel mai important pentru noi este că vrem să oferim cele mai bune servicii pentru pacient.“

Educat în România și specializat în Franța, neurochirurgul și-a câștigat cele­bri­­tatea contestând conducerea unui spital de stat, când actul medical a înce­put să sufere din cauza lipsei unor materiale sani­tare de bază. „Mai bine nu mai operez ni­mic toată viața, decât să omor un om că n-am avut un fir“, spunea atunci medicul.

Acum explică ce înseamnă pentru un specialist format în Occident cea mai bună îngrijire posibilă acordată pacientului. „Un om care are nevoie de chirurgie cerebrală trebuie să se simtă cât mai safe (în sigu­ranță, n.r.) când merge la doctor; dacă are o tu­moră, să aibă postoperator cât mai puține leziuni, să se vindece cât mai repede, să plece acasă cât mai repede, iar stresul să fie minim.“

Cum se poate întâmpla asta, când în cele mai multe spitale ale lumii o operație pe creier presupune aproape scalparea pa­cientului și decupaje dureroase ale cra­niu­lui? Prin practicarea celor mai noi și revo­luționare căi de a interveni. „Noi am aderat la două tipuri de neurochirurgie: chirurgie cerebrală «prin gaura cheii», «keyhole neurosurgery», care se caracte­rizează prin incizii foarte mici, fără pansament, fără deficite estetice și cu o recupe­rare ultrarapidă postoperator. Prin acest tip de chirurgie, se pot trata aproape toate patologiile intracraniene, de la tumori până la malformații vasculare. A doua mare categorie este chi­rurgia spi­nală en­doscopică. Aproape toate inter­ven­țiile, in­cluzând leziuni intervertebrale, se pot face azi endoscopic, cu incizii de un centimetru.“

Medicul vorbește despre operațiile pe creier și la coloana vertebrală ca și cum ar fi cel mai simplu lucru din lume. Dar nu sunt. „Acest tip de chirurgie, spinală en­do­­sco­pică, este foarte rară chiar și în ță­rile civilizate. Nu e ceva care se face chiar în toate clinicile. Iar chirurgia spinală en­dos­co­pică e chiar mai rar întâlnită decât «keyhole neurosurgery», care se practică în doar câteva centre din toată lumea“, spu­ne medicul. Precizează apoi, tranșant: „Nu am cunoștință ca în România, la stat, să se facă pe undeva chirurgie endosco­pică spinală“.

DOI MILIMETRI. Vineri după-amiaza, la o oră când toate ieșirile din București se aglomerează, Ionuț Gobej nu pare că s-ar grăbi undeva și e gata să arate noile sa­loa­ne în care vor sta pacienții, sălile de ima­gistică și blocul operator în care a in­trat aparatură de două milioane de euro. Bani asigurați în principal de grupul Monza, al cărui nou spi­tal, Metropolitan, va găzdui noua sec­ție de neurochirurgie. Medicii au și ei con­tribuția lor.

„BrainLAB, una dintre cele mai tari firme de neuronavigație, lucrează cu noi. Participăm la dezvoltarea echipamentelor. Nu doar că le dăm un feedback, le și spunem cum ar putea fi mai bine dacă ei ar dezvolta un echipament sau un program într-o anumită direcție. Pentru noi, este o mândrie, o onoare, c-am fost aleși să fim consultanții acestei firme. Nu e ceva accesibil oricui.“

O astfel de tehnologie e obligatorie pen­tru performanțe ade­vărate într-un domeniu special.

„Suntem foarte bucuroși, foarte entu­ziaști… Dar chirurgia prin gaura cheii, fără o tehnologie performantă, e imposibil de făcut. O eroare de doi-trei milimetri la incizia pielii poate însemna diferența între a putea face o intervenție și a nu o putea face. Și atunci ai nevoie de o tehnologie ultraperformantă. Imagistică, navigație…Un fel de GPS, doar că pentru creier. Există și alte sisteme de asigurare a se­cu­rității pacientului. Unele măsoară funcțiile motorii în timp ce pacientul este adormit. Neuronii care au această funcție sunt sti­mulați și dau răspuns la nivelul muș­chilor.“

SĂ NU DISTRUGI. La sfârșitul anului trecut, vestea că neurochirurgii sud-africani au operat un muzician în timp ce acesta cânta la chitară a făcut înconjurul lumii. Ionuț Gobej nu este neapărat impresio­nat. „Facem și noi chirurgie cu pacientul treaz, asta a devenit deja o chestie frec­ventă. E necesară pentru acele funcții pentru care nu s-a descoperit încă nicio posibilitate de a le monitoriza cu pacientul adormit. Dacă tumora e într-o zonă determinantă pentru activitate artistică, precum muzica, se poate face și așa. La fel se pot monitoriza și funcția vizuală, și funcția verbală.“

Gândul că un pacient ar putea avea de suferit din cauza acțiunilor unui medic ar trebui să fie de nesuportat pentru cei care și-au asumat misiunea de a vindeca, spune Ionuț Gobej. „Primum non nocere e o promisiune pe care medicii o fac încă de pe timpul lui Hipocrat. Înseamnă că în primul rând nu trebuie să distrugi, totul este important.“

Cu atât mai mult, când este vorba de creier. „Creierul nu doare, poți elimina părți din el, iar pacientul să continue să aibă o existență aparent normală: poate să mănânce, să doarmă, să meargă. Noi încercăm să eliminăm cât mai puțin țesut funcțional, ca să dăm șansa omului să fie cât mai bine după, ca și personalitatea lui să rămână cât mai neschimbată.“

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

d