Ce fac companiile de stat ca să acopere gaura din rezerve, după plata dividendelor speciale

Emil Popescu 17/10/2017 | 12:52 Companii
Ce fac companiile de stat ca să acopere gaura din rezerve, după plata dividendelor speciale

Acest articol apare în numărul 25 (9-22 octombrie) al revistei NewMoney

Guvernul le-a cerut să plătească dividende speciale, din rezervele acumulate în ­anii anteriori. Acum, companiile ener­ge­ti­ce de stat caută finanțări bancare și se pregătesc să taie din investiții.

Să o luăm cronologic: o Ordonanță de Urgență din 2011 obliga firmele deținute integral sau majoritar de stat să verse la buget minimum 50% din profitul înregistrat. În ianuarie 2017 (parțial), remaniatul guvern Grindeanu a ridicat acest prag la cel puțin 90%, în baza unui memorandum. Plățile s-au făcut în primăvară, alimentând bugetul de stat cu peste trei miliarde de lei (peste 650 de milioane de euro) din pro­fi­turile anului trecut.

La prima rectificare bugetară din 2017, decisă în septembrie, Guvernul Tudose cerea însă noi fonduri de la companii, gă­sind o nouă sursă de venit: rezervele cons­tituite ca surse proprii de finanțare. Pre­țul plătit al acestei noi urgențe: alte 2,1 miliarde de lei (460 de milioane de euro) care vor lua calea bugetului de stat. Motivația oficială oferită de premierul Mihai Tudose este simplă și directă: „Le-am luat acum pentru că acum ne trebuie. Vrem să înce­pem niște proiecte foarte mari și am dat ca exemplu (autostrada, n.r.) Brașov-Ploiești“.

PRIMELE EFECTE. Directe sunt și efectele deciziei pentru companiile afectate. Nu însă și la fel de simple. Transgaz Mediaș, de exemplu, a transferat către bugetul de stat 545,5 milioane de lei din profitul ob­ți­nut anul trecut. Acum însă, statul cere alte 171 de milioane de lei – din care peste 100 de milioane de lei ar urma să revină acțio­narului majoritar, Ministerului Eco­no­miei –, afectând astfel investițiile plani­ficate de companie.

Iar acestea nu au nici pe departe o va­loare neglijabilă. Pe termen mediu, compania are nevoie de împrumuturi de circa 650 de milioane de euro pentru investiții. Chiar și în condițiile nedistribuirii rezer­velor sub formă de dividende, gradul de îndatorare al Transgaz poate ajunge până în 2020 la cote ridicate, reprezentând de 4-5 ori nivelul EBITDA (Profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amorti­zare), atenționează Bogdan Iliescu, admi­nistrator Transgaz. Doar pentru anul viitor, cheltuielile cu investițiile sunt estimate la 1,5 miliarde de lei, sumă la care se adaugă alte 700 de milioane de lei destinate pro­iectelor strategice, neincluse în bugetul de venituri și cheltuieli.

O reacție similară a avut compania Tran­s­electrica, paralela cu Transgaz păs­trându-se și în ceea ce privește suma care urmează să fie distribuită ca dividende din rezerve – 170 de milioane de lei, pentru toți acționarii. „Dacă sursele proprii ale companiei (fonduri aferente conturilor de rezerve)  nu mai pot fi folo­site în scopul finanțării investițiilor, ca urmare a utilizării lor sub formă de dividende, singura soluție rămasă este angajarea în regim de urgență a unor finanțări noi din surse atrase“, spun reprezentanții Transelectrica, într-o informare transmisă acționarilor.

Compania va fi obligată astfel să atragă, în prima parte a anului viitor, noi finanțări pe termen mediu și lung, pentru inves­ti­țiile strategice deja aprobate.

(CONTRA)ARGUMENTE. Președintele Con­­siliului Fiscal, Ionuț Dumitru, remarcă încă un efect negativ al super-dividendului din rezerve, care va  complica în mare mă­sură și construcția bugetară a anilor urmă­tori: creează resurse temporare care ar trebui să acopere cheltuieli curente, permanente. O logică total contraindicată.

Economistul Radu Crăciun, preşedinte şi director general al BCR Pensii, este chiar mai direct și vorbește despre „mul­ge­rea“ de cash a companiilor, în dauna dezvoltării lor. Într-un cuvânt mai puțin metaforic, decapitalizare. „O boală de care au suferit toate firmele de stat care au sfârşit prin a intra în insolvenţă sau a fi vândute pe doi bani. Îi privim cu invidie pe polonezi sau pe unguri cum fac achi­ziţii în România şi se extind, dar lăudăm decapitalizarea firmelor de stat româ­neşti“, adaugă acesta.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Emil are o experiență de peste 15 ani în presa economică, din care 13 la agenția Mediafax. Pentru NewMoney scrie pe domenii precum energie, industrie și auto.
← Close