Ce fac companiile de stat ca să acopere gaura din rezerve, după plata dividendelor speciale
Acest articol apare în numărul 25 (9-22 octombrie) al revistei NewMoney
Guvernul le-a cerut să plătească dividende speciale, din rezervele acumulate în anii anteriori. Acum, companiile energetice de stat caută finanțări bancare și se pregătesc să taie din investiții.
Să o luăm cronologic: o Ordonanță de Urgență din 2011 obliga firmele deținute integral sau majoritar de stat să verse la buget minimum 50% din profitul înregistrat. În ianuarie 2017 (parțial), remaniatul guvern Grindeanu a ridicat acest prag la cel puțin 90%, în baza unui memorandum. Plățile s-au făcut în primăvară, alimentând bugetul de stat cu peste trei miliarde de lei (peste 650 de milioane de euro) din profiturile anului trecut.
La prima rectificare bugetară din 2017, decisă în septembrie, Guvernul Tudose cerea însă noi fonduri de la companii, găsind o nouă sursă de venit: rezervele constituite ca surse proprii de finanțare. Prețul plătit al acestei noi urgențe: alte 2,1 miliarde de lei (460 de milioane de euro) care vor lua calea bugetului de stat. Motivația oficială oferită de premierul Mihai Tudose este simplă și directă: „Le-am luat acum pentru că acum ne trebuie. Vrem să începem niște proiecte foarte mari și am dat ca exemplu (autostrada, n.r.) Brașov-Ploiești“.
PRIMELE EFECTE. Directe sunt și efectele deciziei pentru companiile afectate. Nu însă și la fel de simple. Transgaz Mediaș, de exemplu, a transferat către bugetul de stat 545,5 milioane de lei din profitul obținut anul trecut. Acum însă, statul cere alte 171 de milioane de lei – din care peste 100 de milioane de lei ar urma să revină acționarului majoritar, Ministerului Economiei –, afectând astfel investițiile planificate de companie.
Iar acestea nu au nici pe departe o valoare neglijabilă. Pe termen mediu, compania are nevoie de împrumuturi de circa 650 de milioane de euro pentru investiții. Chiar și în condițiile nedistribuirii rezervelor sub formă de dividende, gradul de îndatorare al Transgaz poate ajunge până în 2020 la cote ridicate, reprezentând de 4-5 ori nivelul EBITDA (Profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare), atenționează Bogdan Iliescu, administrator Transgaz. Doar pentru anul viitor, cheltuielile cu investițiile sunt estimate la 1,5 miliarde de lei, sumă la care se adaugă alte 700 de milioane de lei destinate proiectelor strategice, neincluse în bugetul de venituri și cheltuieli.
O reacție similară a avut compania Transelectrica, paralela cu Transgaz păstrându-se și în ceea ce privește suma care urmează să fie distribuită ca dividende din rezerve – 170 de milioane de lei, pentru toți acționarii. „Dacă sursele proprii ale companiei (fonduri aferente conturilor de rezerve) nu mai pot fi folosite în scopul finanțării investițiilor, ca urmare a utilizării lor sub formă de dividende, singura soluție rămasă este angajarea în regim de urgență a unor finanțări noi din surse atrase“, spun reprezentanții Transelectrica, într-o informare transmisă acționarilor.
Compania va fi obligată astfel să atragă, în prima parte a anului viitor, noi finanțări pe termen mediu și lung, pentru investițiile strategice deja aprobate.
(CONTRA)ARGUMENTE. Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, remarcă încă un efect negativ al super-dividendului din rezerve, care va complica în mare măsură și construcția bugetară a anilor următori: creează resurse temporare care ar trebui să acopere cheltuieli curente, permanente. O logică total contraindicată.
Economistul Radu Crăciun, preşedinte şi director general al BCR Pensii, este chiar mai direct și vorbește despre „mulgerea“ de cash a companiilor, în dauna dezvoltării lor. Într-un cuvânt mai puțin metaforic, decapitalizare. „O boală de care au suferit toate firmele de stat care au sfârşit prin a intra în insolvenţă sau a fi vândute pe doi bani. Îi privim cu invidie pe polonezi sau pe unguri cum fac achiziţii în România şi se extind, dar lăudăm decapitalizarea firmelor de stat româneşti“, adaugă acesta.
Din perspectiva „mulgătorului“, cererea de plată a dividendelor ar fi justificată de faptul că la mijloc sunt bani de care firmele dispun de câțiva ani, dar fără să îi folosească. Abordarea nu ține însă cont de problema eficienței/ineficienței cheltuielilor din bugetul de stat, măcar din punct de vedere cantitativ. Un exemplu recent, și legat de aceeași rectificare bugetară care a adus super-dividendele: cheltuielile de investiții scad dintr-odată cu peste zece miliarde de lei, mai abrupt ca oricând, și ajung la un minim record al ultimilor zece ani ca procent în PIB.
Revenind la dividende, Crăciun mai are o altă observație interesantă (și logică): dacă firmele de stat stau pe cash și nu îl folosesc este o consecinţă a faptului că acţionarul majoritar nu îşi ia rolul în serios prin solicitarea de către un Consiliu de administraţie format din profesionişti a unei strategii pe termen lung, a unor programe de achiziţii și dezvoltare regională.
Raportându-ne la declarația de intenție a premierului, acționarul majoritar nu-și ia rolul în serios nici atunci când trebuie să construiască autostrăzi, ajungând astfel la concluzia că se impune o rectificare bugetară prin care să taie fondurile destinate construcției de infrastructură și să ceară totodată bani de la companii invocând tocmai cheltuieli cu o șosea de mare viteză.
(Parcă) pentru a duce paradoxul cu un pas mai departe, acționarul majoritar a pasat coordonarea proiectului Comarnic-Brașov, în mod surprinzător, unei structuri externe (Banca Mondială), recunoscându-și astfel incompetența. Autoritățile promit autostrada de 20 de ani, dar nu există nici măcar perspectiva începerii lucrărilor.
INVESTIȚII – SUME ȘI DESTINAȚII
Companiile din energie, principalele vizate de decizia Guvernului, au nevoie de investiții masive, de acestea depinzând inclusiv siguranța sistemelor naționale de energie, gaze naturale și transport al țițeiului.
- Perla coroanei. Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie de stat și cea care va vira cele mai mari dividende speciale, a investit anul trecut 182,1 milioane de lei. Principalele destinații au fost amenajările hidroenergetice Livezeni-Bumbești, pe râul Jiu, respectiv Surduc-Siriu, precum și modernizarea unor echipamente.
- Sub grafic. Totuși, investițiile realizate au reprezentat doar 30% din cele programate, compania justificând gradul redus prin procedurile de achiziție îndelungate, lipsa documentelor necesare ocupării terenurilor unde sunt planificate lucrări, litigiile în care este implicată compania și diverse probleme cu partenerii din proiecte.
- Paralela Romgaz. Într-o situație similară se află Romgaz. Producătorul de gaze a efectuat anul trecut investiții de aproape 500 de milioane de lei, dar acestea au reprezentat doar jumătate din suma programată.
FOTO: AFP / Getty Images
