Ce a evitat să spună premierul Dăncilă în legătură cu situația dezastruoasă a bugetului din acest an
Statul nu a reușit să încaseze taxele și impozitele pe care se baza în acest an, în vreme ce cheltuielile au crescut într-un ritm mai rapid decât anticipaseră autoritățile, reiese din execuția bugetară aferentă primului semestru din acest an.
Pentru a echilibra finanțele publice, Guvernul a tăiat masiv de la investiții, atât de la cofinanțările pentru proiectele realizate din fonduri europene, cât și de la cheltuielile de capital, arată un raport al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Cu toate acestea, deficitul bugetar a urcat iunie la aproape 15 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de aceeași perioadă din 2017.
În al doilea trimestru din acest an, respectiv în perioada aprilie-iunie, veniturile bugetului general consolidat (toate taxele, impozitele și contribuțiile colectate) s-au ridicat la 65,7 miliarde de lei, gradul de realizare fiind de 97,2%. Altfel spus, în perioada aprilie-iunie, la vistieria publică s-au încasat cu aproape două miliarde de lei mai puțin decât era programat în legea bugetului pe 2018. Dacă adăugăm și nerealizările din primele trei luni ale anului reiese că în primul semestru, la bugetele publice s-au strâns cu cinci miliarde de lei mai puțin decât ar fi trebuit, potrivit calculelor NewMoney, pe baza rapoartele MFP.
În primele trei luni, statul a încasat mai puțin decât anticipase la capitolele impozit pe profit (pe fondul unor modificări fiscale) și TVA. Veniturile fiscale au continuat să fie sub așteptări și în aprilie-iunie, când gradul de realizare a fost de 96,9%. Spre exemplu, în cazul TVA, așa-numita ”taxă pe consum”, care reflectă mersul economiei în general, încasările au fost de 13,5 miliarde de lei, cu aproape un miliard de lei mai mici decât anticipase Guvernul.
O altă mare problemă o reprezintă fondurile europene. În prima jumătate a acestui an, executivul se aștepta ca de la Bruxelles să intre în vistieria statului circa 12,5 miliarde de lei. În realitate, fondurile UE încasate au fost de numai 6,8 miliarde de lei, potrivit calculelor NewMoney.
Pentru a ”regla” aceste diferențe, statul a redus, pe partea de cheltuieli, investițiile. Cu alte cuvinte, a cheltuit mai puțin pentru investițiile finanțate exclusiv de la bugetul public și a redus totodată nivelul cofinanțările aferente investițiilor realizate din fonduri europene.
Spre exemplu, Guvernul plănuia să realizeze în prima jumătate a anului investiții proprii în valoare de 8,4 miliarde de lei. În realitate, acestea au fost de 6,9 miliarde de lei. Similar, pentru proiectele finanțate din fonduri europene, statul plănuia să cheltuiască 14,2 miliarde de lei. În execuție figurează doar 7,3 miliarde de lei, potrivit calculelor NewMoney.
Așa se explică de ce, în prima jumătate a anului, cheltuielile statului au fost mai mici decât cele anticipate, cu toate că la multe capitole, cum ar fi salarii sau bunuri și servicii, acestea au depășit pragurile programate.
În trimestrul al doilea, spre exemplu, respectiv în perioada aprilie-iunie, salariile bugetarilor s-au dovedit a fi cu un miliard de lei mai mari decât se așteptau autoritățile. Similar, pentru bunuri și servicii, Guvernul a cheltuit cu un miliard de lei mai mult decât anticipase.
În consecință, deficitul bugetar din primele șase luni ale anului a urcat la aproape 15 miliarde de lei, mai mult decât dublul valorii aferente primului semestru din 2017.
În a doua parte a anului, odată ce fluxul încasărilor și veniturilor bugetare începe să se contureze, Guvernul poate alege să amendeze planurile făcute la finele anului anterior, când sunt deciși, de obicei, principalii parametrii din bugetul general consolidat. Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că prima rectificare bugetară din acest an va fi una pozitivă, în contextul în care în prima jumătate a anului, încasările au fost cu șase miliarde de lei mai mari decât în primul semestru din 2017.
Ce a omis să precizeze premierul este că deși veniturile au fost mai mari decât cele de anul trecut, cum este de altfel normal într-o perioadă de creștere economică, acestea au fost cu cinci miliarde de lei mai mici decât se aștepta Guvernul. Și cum Guvernul își propune să atingă ținta de deficit de 3% din PIB în acest an, cel mai probabil investițiile vor lipsi și din execuțiile bugetare viitoare.
Foto: Mediafax
