Ce efecte va avea pe termen lung și scurt, în stabilirea ratelor bancare, înlocuirea ROBOR cu noul indicator bazat pe tranzacții

Alexandra Pele 23/05/2019 | 13:55 Financiar
Ce efecte va avea pe termen lung și scurt, în stabilirea ratelor bancare, înlocuirea ROBOR cu noul indicator bazat pe tranzacții

Primul efect al înlocuirii ROBOR cu un indicator bazat pe tranzacții va fi scă­derea ratelor celor mai mulți debitori ai sistemului bancar. Pe termen lung însă, eforturile băncilor de a-și proteja marja de profit, volatilitatea noului indice și efectul acestuia asu­pra armelor folosite de banca cen­trală pentru a ține sub control inflația sunt de natură să anuleze orice beneficiu.

Acest articol a apărut în numărul 65 (13 – 26 mai 2019) al revistei NewMoney

La începutul lunii mai, Banca Națională a României (BNR) a publicat prima valoare a Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC). Succesorul infamului ROBOR reprezintă o medie a do­bânzilor la tranzacțiile efective din piața interbancară și nu a cotațiilor, iar prima sa valoare este de 2,36%, aferentă ultimului trimestru din 2018. Această valoare trebuie folosită pentru calcularea ratelor creditelor noi cu dobândă variabilă acordate până la jumătatea anului (la cerere, clienții pot cere înlocuirea ROBOR și pentru creditele în derulare).

Următoarea actualizare a IRCC ar urma să fie realizată în ultima zi lucră­toare a tri­mestrului al doilea (pe 28 iunie, cu apli­care de la 1 iulie), pe baza datelor din trimestrul anterior, respectiv primul trimestru din 2019. Prin urmare, dobânzile vor fi actualizate cu șase luni întârziere față de „piaţă“, situație care aduce noi pro­vocări pentru sistemul bancar.

Poate modificarea cel mai dificil de ges­tionat va fi reducerea semnifica­tivă a veniturilor generată de nivelul inferior al acestui indicator, valoarea primului IRCC fiind cu peste 25% mai mică decât media indicelui ROBOR din aceeaşi peri­oadă. Cel mai afectat va fi portofoliul de credite ipotecare, peste 90% din împrumuturile noi pentru locuințe vândute de bănci având dobânzi variabile formate din ROBOR plus marja de profit.

VOLATILITATE. Introducerea noului indice presupune și o creștere însemnată a volatilității, care ar putea afecta atât profi­tabilitatea sistemului bancar, cât și capaci­tatea consumatorilor de a-și onora ratele. Dacă valoarea IRCC aferentă ultimului trimestru din 2018 a fost de 2,36%, în primele trei luni din 2019, media aritmetică a do­bân­zilor tranzacțiilor din piaţă a fost de 2,63%, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor BNR.

Pe parcursul primului trimestru din acest an, dobânzile operațiunilor dintre bănci au variat de la 1,54% pe an la 3,48% pe an, adică pe o plajă de două puncte pro­centuale (pp). Spre comparație, în aceeași perioadă, indicele ROBOR la trei luni a fluc­tuat între 2,87% pe an și 3,29% pe an, respectiv într-un interval de circa 0,5 pp.

STRATEGII. Băncile locale au adoptat stra­tegii diferite. Unele au ales să umble la marje, pentru a compensa pierderile prin crește­rea costurilor în special pentru cre­di­tele ipotecare, iar altele au ales să pro­fite de înl­o­cuirea ROBOR pentru a atrage clienți prin men­ți­nerea marjelor și implicit prin reducerea costurilor suportate de debitori.

Banca Transilvania, cel mai mare jucă­tor din sistem, a decis să reducă marjele la creditele de nevoi personale, dar să le majoreze cu 0,25-0,8 puncte procentuale la cre­ditele ipotecare. O strategie similară a fost implementată și de Libra Internet Bank. Banca a redus marjele la creditele de nevoi personale cu până la 2,35 pp, dar a majorat cu până la 0,75 pp marjele credi­telor ipotecare.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.