Ce efecte va avea pe termen lung și scurt, în stabilirea ratelor bancare, înlocuirea ROBOR cu noul indicator bazat pe tranzacții
Primul efect al înlocuirii ROBOR cu un indicator bazat pe tranzacții va fi scăderea ratelor celor mai mulți debitori ai sistemului bancar. Pe termen lung însă, eforturile băncilor de a-și proteja marja de profit, volatilitatea noului indice și efectul acestuia asupra armelor folosite de banca centrală pentru a ține sub control inflația sunt de natură să anuleze orice beneficiu.
Acest articol a apărut în numărul 65 (13 – 26 mai 2019) al revistei NewMoney
La începutul lunii mai, Banca Națională a României (BNR) a publicat prima valoare a Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC). Succesorul infamului ROBOR reprezintă o medie a dobânzilor la tranzacțiile efective din piața interbancară și nu a cotațiilor, iar prima sa valoare este de 2,36%, aferentă ultimului trimestru din 2018. Această valoare trebuie folosită pentru calcularea ratelor creditelor noi cu dobândă variabilă acordate până la jumătatea anului (la cerere, clienții pot cere înlocuirea ROBOR și pentru creditele în derulare).
Următoarea actualizare a IRCC ar urma să fie realizată în ultima zi lucrătoare a trimestrului al doilea (pe 28 iunie, cu aplicare de la 1 iulie), pe baza datelor din trimestrul anterior, respectiv primul trimestru din 2019. Prin urmare, dobânzile vor fi actualizate cu șase luni întârziere față de „piaţă“, situație care aduce noi provocări pentru sistemul bancar.
Poate modificarea cel mai dificil de gestionat va fi reducerea semnificativă a veniturilor generată de nivelul inferior al acestui indicator, valoarea primului IRCC fiind cu peste 25% mai mică decât media indicelui ROBOR din aceeaşi perioadă. Cel mai afectat va fi portofoliul de credite ipotecare, peste 90% din împrumuturile noi pentru locuințe vândute de bănci având dobânzi variabile formate din ROBOR plus marja de profit.
VOLATILITATE. Introducerea noului indice presupune și o creștere însemnată a volatilității, care ar putea afecta atât profitabilitatea sistemului bancar, cât și capacitatea consumatorilor de a-și onora ratele. Dacă valoarea IRCC aferentă ultimului trimestru din 2018 a fost de 2,36%, în primele trei luni din 2019, media aritmetică a dobânzilor tranzacțiilor din piaţă a fost de 2,63%, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor BNR.
Pe parcursul primului trimestru din acest an, dobânzile operațiunilor dintre bănci au variat de la 1,54% pe an la 3,48% pe an, adică pe o plajă de două puncte procentuale (pp). Spre comparație, în aceeași perioadă, indicele ROBOR la trei luni a fluctuat între 2,87% pe an și 3,29% pe an, respectiv într-un interval de circa 0,5 pp.
STRATEGII. Băncile locale au adoptat strategii diferite. Unele au ales să umble la marje, pentru a compensa pierderile prin creșterea costurilor în special pentru creditele ipotecare, iar altele au ales să profite de înlocuirea ROBOR pentru a atrage clienți prin menținerea marjelor și implicit prin reducerea costurilor suportate de debitori.
Banca Transilvania, cel mai mare jucător din sistem, a decis să reducă marjele la creditele de nevoi personale, dar să le majoreze cu 0,25-0,8 puncte procentuale la creditele ipotecare. O strategie similară a fost implementată și de Libra Internet Bank. Banca a redus marjele la creditele de nevoi personale cu până la 2,35 pp, dar a majorat cu până la 0,75 pp marjele creditelor ipotecare.
BCR a majorat cu 0,3 pp marja aferentă împrumuturilor ipotecare, dar a redus dobânda fixă aferentă acestui produs de creditare cu 0,2 pp. ING Bank a decis să majoreze marjele fixe ale produselor de creditare din portofoliu cu 0,3-0,6 pp. OTP Bank a majorat marja în cazul creditelor de consum cu 0,8 pp și a păstrat nivelul marjei pentru creditele destinate achiziției de locuințe. Alte bănci au ales să mențină marjele și doar să înlocuiască ROBOR cu IRCC, unele indicând chiar intenția de a reduce marjele pentru a-i atrage pe clienții din portofoliile altor bănci. O astfel de strategie a fost aleasă de CEC Bank.
Pentru a înlocui ROBOR cu IRCC în calculul ratelor, clienții care au deja credite bancare trebuie să facă o cerere. Aceasta poate fi aprobată sau nu de fiecare instituție financiară în cauză. Prin urmare, în situația în care solicitarea de înlocuire a indicatorului le-ar fi respinsă, unii clienţi ar putea alege să-și refinanțeze creditul pentru a obține o reducere a dobânzii.
„PRIMA CASĂ“. În contextul schimbărilor, programul guvernamental „Prima Casă“ reprezintă un alt cartof fierbinte, de natură să afecteze profitabilitatea sistemului bancar. Motorul de creștere al creditării ipotecare, pe care băncile s-au străduit să-l înlocuiască în ultimii ani cu produse proprii, în urma avertismentelor băncii centrale, care a atras atenția asupra dimensiunii sistemice a acestor credite (mai mult de jumătate din creditele acordate într-un an de bănci sunt „Prima Casă“), s-ar putea dovedi unul tot mai neprofitabil.
Asta, pentru că programul impune o marjă fixă de 2% pentru bănci, la care ar urma să se adauge noul indicator, momentan semnificativ mai redus decât ROBOR.
PROVOCĂRI. Deși într-o primă fază pare benefică pentru clienţii instituțiilor de credit, înlocuirea ROBOR s-ar putea dovedi problematică pe viitor și pentru ei. Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că nivelul IRCC va depinde, asemenea celui al ROBOR, de evoluția inflației – nu tocmai favorabilă la ora actuală.
„Ratele vor fi așa cum va fi inflația, nu indicele. Indicele e un rezultat, nu o cauză. Cauza e mereu inflația, pentru că dobânda și inflația sunt ca două surori siameze. Unde merge inflația, merge și dobânda. La această oră, avem cea mai mare inflație din UE. Câtă vreme inflația e sus, nu are cum să fie dobânda la credite prea mică“, a precizat Vasilescu.
Mai problematic de atât, caracterul „întârziat“ al IRCC, care presupune actualizarea nivelului dobânzilor cu o jumătate de an întârziere, pune bețe în roate politicii monetare a băncii centrale. Cu alte cuvinte, măsurile implementate de BNR pentru corectarea inflației se vor transmite mai greu în piață, ca urmare a decalajului dintre nivelul dobânzilor și momentul în care acesta se aplică efectiv.
Spre deosebire de IRCC, ROBOR este orientat către „viitor“. Deși acesta reprezintă nivelul unor cotații, băncile aveau în vedere, în momentul realizării acestora, perspectivele economice pe termen scurt și pe termen mediu, „trendul“ fiind dat de mesajele și deciziile băncii centrale.
În acest context, noul indicator nu pare a aduce vești bune decât pe termen scurt, pentru clienții care vor sesiza o scădere a ratelor. Pe termen mediu, aceasta va fi corectată de majorarea inevitabilă a marjelor, la care se adaugă creșterea unor comisioane, produsă în mare parte ca urmare a introducerii taxei pe active.
„Scopul acestor discuții (despre IRCC, n.r.) este acela de a găsi o formă de calcul care să avantajeze clienții băncilor, care să fie impusă băncilor prin lege. Această idee este atât iluzorie, cât și neinspirată. Este iluzorie pentru clienți, deoarece o formulă care pare avantajoasă astăzi poate deveni dezavantajoasă în viitor, în funcție de evoluțiile economiei. Este o idee neinspirată din perspectiva politicii monetare, deoarece va afecta mecanismul de transmisie a politicii“, nota şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu.
IRCC este momentan o „gură de aer“ pentru clienții băncilor și o bătaie de cap pentru acestea. Pe viitor însă, există riscul să rămână doar cea din urmă. Și pentru unii, și pentru ceilalți.
Marje în creștere
Tendința de creștere a marjelor practicate de bănci (diferența dintre dobânzile cerute la credite și dobânzile acordate la depozite) s-a menținut în primele luni ale anului. Dacă la creditele din portofoliu creșterea marjei a fost marginală, în cazul creditelor noi aceasta a fost relativ însemnată.
- Sold. Pe segmentul credite-depozite în lei, în sold, marja netă de dobândă a urcat cu un punct de bază de la lună la lună, la 6,75 puncte procentuale în februarie 2019. Evoluția a fost determinată de „creșterea ratei de dobândă la credite cu un ritm lunar de 12 puncte bază, la 9,25% (maximul din noiembrie)“, notează Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania. Rata de dobândă la depozite a urcat cu 11 puncte bază de la lună la lună, la 2,5% (cel mai ridicat nivel din noiembrie 2018).
- Credite noi. Marja netă de dobândă la credite-depozite noi, în lei, s-a majorat cu 24 de puncte de bază de la lună la lună, la 6,95 puncte procentuale în februarie 2019, pe fondul creșterii ratei de dobândă la credite cu un ritm lunar de 53 de puncte de bază, la 9,81% (cel mai ridicat nivel din martie 2010). Rata de dobândă la depozite a urcat cu o dinamică lunară de 29 de puncte de bază, la 2,86% (maximul din octombrie 2018).
FOTO: Mediafax