Ce compromisuri fac angajatorii pentru a atrage personal calificat

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Marii angajatori sunt dispuși să aloce bugete suplimentare pentru atragerea de forță de muncă. Se întâmplă în vestul și în centrul țării, unde salariile au crescut în acest an și de trei ori.

„Ne izbim acum de un lucru care era mai greu de anticipat anterior: nu prea avem forţă de muncă. Cererea creşte, pro­ducţia dă să crească, dar se opreşte în acest obstacol“, spunea Mugur Isă­rescu la înce­putul lunii noiembrie, la prezentarea raportului asupra inflaţiei. O realitate pe care marii angajatori din industrie și din servicii o confirmă fără ezitare.

Departamentele de resurse umane ale marilor companii sunt într-o continuă „vânătoare“ de personal, desfășurată atât prin resurse proprii, cât și cu ajutorul companiilor specializate în recrutare. „Piața de resurse umane face o triere mai atentă față de perioada 2005-2009“, explică Florin Godean, country manager al agenției de recrutare de personal Adec­co România. Pentru a-și ono­ra comenzile către clienți, angajatorii sunt dispuși să aducă forță de muncă de la distanțe de sute de kilometri, să plă­teas­­­că diurnă și cazare și nu în ultimul rând să ofere salarii mult mai atractive.

La vremuri noi, angajați noi. Irina Ciurică, din Târgu Jiu, este unul dintre miile de români care sunt re­crutați de angajatori de la sute de kilometri dis­tanță. S-a angajat inițial la punc­tul de lucru din Moldova Nouă (județul Caraș-Severin) al Trigo România, companie care oferă soluții de management al ca­­li­­tății pentru sectorul de producție. Firma i-a ofe­rit cazare și diu­rnă. „Am răs­puns la un anunț dat de Trigo, am parti­cipat la un interviu și am fost acceptată“, spu­­ne Irina.

Din februarie 2016 s-a mutat la punc­tul de lucru din Arad. Simplu. Inițial a bene­ficiat și aici de cazare și diurnă, însă de scurt timp și-a adus și soțul la Arad, așa că a decis să închirieze un apartament. „Ne place ce facem și am decis să în­­chiriem apartamentul și să rămânem în Arad“, mărturisește ea.

Într-o perioadă în care forța calificată de muncă e din ce în ce mai greu de găsit, angajatorii au tot interesul să integreze personal din alte localități în zona în care își desfășoară activitatea. Ovidiu Ve­gheș, country manager al Trigo România, spu­ne că în Timișoara, unde este se­diul central al firmei, salariile au crescut și de trei ori în acest an. „Costul cu forța de muncă ne de­pășește cu 16% bu­­getul programat pen­tru salarii la începutul anului“, deta­liază Vegheș.

Pentru a găsi personal, angajatorii au luat legătura cu primăriile din zona ru­rală pentru a selecta oameni care do­resc să muncească. Pentru un punct de lucru din Sibiu, de exemplu, au găsit personal specializat în Dobrogea. Reacțiile primarilor au fost în general pozitive, spu­ne directorul Trigo, dar au avut și si­tuații tragicomice: „În unele cazuri, edilii ne-au spus că nu pot lăsa oamenii să ple­ce pentru că sunt alegeri și au nevoie de ei la vot“.

Plusuri și alte minusuri. Pe de altă parte, directorul de la Trigo recunoaște că soluția relocării de personal pare să fie mai degrabă una pe termen scurt, în condițiile în care efortul financiar al angajatorului este prea mare.

În cazurile în care angajatorul trebuie să ofere și cazare personalului adus de la distanțe mari, „cheltuielile cu angaja­tul pot fi mai ridicate și cu 70% în com­pa­rație cu cheltuielile pe care le are cu forța de muncă din localitatea de bază“, confirmă Florin Godean, country mana­ger Adecco România, cel mai mare jucă­tor din piața locală de recrutare.

Angajatorii care nu reușesc să gă­seas­că personal apelează la companiile de plasare a forței de muncă. Din punc­tul de vedere al acestora, o altă pro­ble­­mă este distanța la care au ajuns să facă recrutările. „În perioada 2009-2010 ne de­plasam pe rute de până la 50 de ki­­lo­metri. Din 2015 sunt aduși oameni și de la câteva sute de kilometri“, explică șeful Adecco.

(Im)previzibil, recrutarea personalului este influențată și de infrastructură. Godean dă ca exemplu Aradul și Timișoara, două orașe care dispun de autostradă și pot deplasa mai repede personalul din zonele rurale. În sud, însă, transportul forței de muncă spre punctele de lucru poate dura și o oră, din cauza drumurilor nemodernizate.

În ceea ce privește calitatea forței de muncă relocate, unele companii din industria de electronice sau automotive au început să angajeze și personal necalificat. „E o tendință anormală pe piața mun­­­cii. Nu produce valoare adău­­gată“, adaugă Godean.

Și asta pentru că firmele sunt nevoite să investească în specializarea persona­lului necalificat. Până la obținerea per­formanțelor dorite, angajatorul trebuie să-și asume pierderile provocate de cei care nu au experiență. Mai puțină bătaie de cap o au cei care caută perso­nal pentru depozitele logistice, unde sunt ac­cep­tate și persoane cu opt clase ori ab­sol­­venți de liceu fără bacalaureat.

Studiile din piață arată că procentul angajaților cu studii superioare este mai mare față de acum șase ani, însă mulți dintre aceștia acceptă posturi inferioare calificării pe care o au. Potrivit lui Godean, valoarea adăugată ar putea să vină din dezvoltarea sectorului IT sau a industriilor cu un nivel ridicat de tehnologizare. „Dacă ar forma personal care să ma­ne­vreze roboți, ar compensa și lipsa de forță de muncă“, clarifică Godean.

Există însă și o parte bună. Pe acest fond, salariile ar putea continua să creas­­că, iar România să redevină atrac­tivă și pentru cei care au plecat la muncă în stră­­inătate. Cel puțin în teorie.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Efectele lipsei de personal” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text css=”.vc_custom_1481711594676{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Anul acesta a fost greu atât pentru angajatori, cât și pentru recrutorii de forță de muncă. Cauza e aceeași: lipsa de personal calificat.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Avantaje. Mai mulți angajatori din vestul țării au început în ultimii doi ani să acorde bonusuri de cel puțin 100 de lei salariaților fără absențe nemotivate.
• Transport. Angajaților care vin din zona rurală sau de la distanțe de peste zece kilometri li se pune la dispoziție transport gratuit.
• Școlarizare. Tot mai multe companii, precum Faurecia și HeidelbergCement, au început să-și facă propriile centre de calificare.
• Schimbări. Ponderea contractelor de muncă temporară pentru o perioadă de trei luni a scăzut de la 37% în 2010 la 33% în 2015. Ponderea contractelor de muncă temporară pentru perioade mai mari de un an a crescut de la 15% în 2010 la 26% în 2015.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]