Ce businessuri din economie sunt cel mai greu de creditat

Creditarea companiilor, în special a IMM-urilor, presupune alocarea de re­surse suplimentare pentru dezvoltarea unor produse adecvate specificului acestora. Sistemul bancar are obiective modeste în ceea ce privește ritmul de creștere al creditării sectorului com­paniilor mici și mijlocii, iar o even­tuală taxă pe active ar putea reduce și mai mult investițiile în crearea de produse pentru acesta.

Acest articol a apărut în numărul 59 (18 februarie – 3 martie 2019) al revistei NewMoney

Înainte de a se confrunta cu posibilitatea introducerii unei taxe pe active, băncile de la nivel local își propuseseră să acce­lereze ritmul de creditare a companiilor, reiese din sondajele centralizate de Banca Națională a României (BNR). Bătălia cea mare urma să se dea pe ma­rile corporații, unde riscul este mai mic. Bancherii aveau ca obiectiv o creştere anuală medie de 8,2% până în 2020. În cazul IMM-urilor, probabil cel mai dificil sector de creditat din economie, ambi­țiile erau ceva mai reduse, ratele de creș­tere anticipate fiind, în medie, de 5,9% pe an, reiese din cel mai recent Raport asupra Stabilităţii Financiare, publicat de banca centrală.

Tiberiu Moisă, director general adjunct al Băncii Transilvania, instituție de credit care și-a propus să strângă în portofoliu companii de orice talie, spune că, dincolo de pro­blemele legate de capitaluri, ga­ranții și istoricul bilanțurilor, compa­niile din sectorul IMM sunt dificil de finanțat deoarece nu există un șablon după care să poată fi evaluate. Diversitatea e prea mare, de multe ori singurul lucru pe care îl au în comun aceste companii fiind „dăruirea“ antreprenorului. În con­se­cinţă, BT a fost nevoită să investească sume importante în desenarea unor produse de creditare care să poată fi accesate de masa eterogenă a IMM-urilor, care are la bază o sumedenie de companii mici și greu finanțabile.

„De-a lungul anilor, am avut un vis legat de modul în care accesul la finanțare poate fi optimizat în România, mai ales în ceea ce privește baza. Vârful se poate descurca des­­tul de bine. Pe măsură ce banca s-a dez­­voltat și a făcut profit, din care institu­ția financiară mereu a alocat o porțiune con­sis­tentă în zona de business, în așa fel încât să testăm modele, să avem idei noi, să în­cercăm abordarea unor segmente dife­rite“, a explicat Moisă, în cadrul unei con­ferinţe organizate de asociaţia antre­pre­norială Romanian Business Leaders.

În ultimii trei ani, BT a creditat peste 50.000 de firme mici, „pe diferite modele de finanțare, pe diferite produse de finan­țare, cu diferite dobânzi, cu diferite filosofii de creditare“. Moisă avertizează că o taxă asupra activelor băncilor va duce la di­minuarea profitabilității acestora și implicit la tăierea investițiilor pentru gândirea de programe de finanțare în zona IMM.

NICIUN CREDIT. Datele oficiale, puținele care oferă o imagine de ansamblu asupra acestei probleme, confirmă că firmele mari se împrumută în condiții mai avantajoase decât IMM-urile, dobânzile fiind semnificativ mai reduse. În ceea ce privește capacitatea IMM-urilor de a accesa credite bancare, câteva indicii sunt oferite de o ana­liză mai veche a băncii centrale, din care reiese că peste 80% din companiile din acest sector nu au avut niciodată un credit bancar. Explicația este ponderea mare a microîntreprinderilor, 85% neavând relaţii de afaceri cu instituţiile de credit.

La nivel de judeţ, maximum o cincime dintre IMM-uri aveau credite. Iar acestea nu se bucură de o ofertă de creditare prea amplă. Cele mai multe au reuşit să acceseze bani de la o singură bancă. În plus, judeţele cu cele mai mici valori ale ponderii IMM cu credite au și cel mai mare po­tenţial de creditare. „Cifra de afaceri a IMM-urilor din aceste unități administrative este de 211.500 de euro, comparativ cu media pe județ de 157.500 de euro în decembrie 2015“, notează analiștii BNR.

PROFIT. Băncile par a se afla într-un impas în ceea ce privește creditarea corporate, datele indicând că aceasta nu este profi­ta­bilă. O analiză a profitabilității asociate prin­cipalelor categorii de portofolii de cre­dite (corporații, IMM și retail – persoane fizice) relevă faptul că eficiența credi­tării este redusă, cu precădere pentru portofoliul non-retail. Cu alte cuvinte, profita­bili­tatea asociată portofoliilor de credite acordate corporațiilor și segmentului IMM este negativă sau apropiată de zero. Acest efect este compensat de creditarea popu­lației. „Pe fondul unei structuri a creditării orientate preponderent către segmentul popula­ției, efectul unor marje negative ale profi­tu­lui asociate portofoliilor de credite acordate corporațiilor și segmentului retail – IMM este atenuat de marjele pozitive ale profitului aferente portofoliului de cre­dite acordate persoanelor fizice“, se arată în Ra­portul asupra Stabilității Financiare.

Iar acest lucru se poate schimba doar dacă portofoliul de credite corporate crește. Potențialul de creștere a intermedierii financiare există în special la nivelul companiilor, atât prin prisma cuantumului important al acestor entități viabile ce nu sunt creditate încă de sectorul bancar, cât și prin existența unui stoc consistent al finanțării externe a companiilor. Numai că strategiile pe termen mediu nu par a încorpora acest potențial.

CREDITE DE LUCRU. Companiile apelează în număr redus la creditarea bancară, cele mai frecvente forme de finanțare fiind reinvestirea profitului sau vânzarea de active din patrimoniu, împrumuturile de la acțio­nari sau majorările de capital și creditul comercial. Dintre produsele oferite de către bănci și IFN, descoperitul de cont bancar (overdraft) pentru derularea ope­rațiunilor curente este cel mai accesat pro­dus. De altfel, cea mai mare parte a com­paniilor consideră că accesul la finan­țare nu reprezintă o problemă presantă.

Asta, în condițiile în care rata de succes a companiilor care au aplicat pentru finanțare este relativ ridicată, 86% reușind să obțină întreaga sumă solicitată. Dificul­tă­țile majore întâmpinate de acestea au fost cerințele privind valoarea sau tipul garanției, nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, clauzele contractuale, dar și birocrația.

POSIBILITĂȚI. Datele arată că potențialul de creditare a companiilor din România se ridică la circa 115 miliarde de lei, ceea ce ar permite, în timp, dublarea stocului cu­rent de împrumuturi. Aproximativ 80% din potențialul de îndatorare se regăsește la ni­velul companiilor din sectorul privat.

Numărul firmelor performante pe tot parcursul ultimului ciclu economic, care au un grad scăzut de îndatorare și care pot susține un volum adițional de finanțare, se ridică la 14.000, dintre care cele mai multe activează în sectoarele servicii și utilități, urmate de industrie. Cu toate acestea, fluxul de credite nou-acordate în perioada octombrie 2017 – septembrie 2018 aco­peră într-o mică măsură acest potențial (11%). Creditele noi destinate sectoarelor construcții și imobiliare au utilizat acest potențial în proporție de 70%.

„Pentru ca transformarea potențialului sustenabil în creditare efectivă să aibă loc într-o manieră echilibrată pe sectoare, este necesară lărgirea sferei de creditare către companiile din industrie și servicii, în special din sectoare intensiv tehnologice sau ale căror activități sunt bazate pe cunoaș­tere intensivă“, notează banca centrală.

Aşadar, profiturile băncilor ar trebui reorientate către dezvoltarea de produse de creditare pentru companiile cu potențial, un demers ce are nevoie de încurajări la nivel de sistem, dar care este pus în pericol de o scădere a profitabilității institu­țiilor financiar-bancare.

IMM-urile și băncile

În ciuda potențialului uriaș de creditare în zona IMM, stocul împrumuturilor acce­sate de companiile mici și mijlocii s-a menținut relativ constant în ultimii doi ani, la circa 70 de miliarde de lei.

• Piață. Sectorul bancar estimează că la nivel local ar putea fi creditate de două ori mai multe companii mici și mijlocii, multe dintre ele preferând să lucreze cu bani de la acționari sau prin credit furnizor. În ansamblu, sectorul IMM se confruntă cu o serie de vulnerabilități structurale, cum ar fi capitalizarea precară, volumul substanțial al arieratelor și pierderilor, dar și frecvența ridicată a cazurilor de in­solvență.
• INDUSTRIE. Creditarea corporate totală s-a ridicat la peste 104,6 miliarde de lei (22,7 miliarde de euro). Cele mai multe credite au fost accesate de companiile din industria prelucrătoare, din comerț și din servicii. La polul opus, s-au aflat companiile din industria extractivă, utilități, construcții și agri­cultură.
• NEPERFORMANTE. Rata creditelor neperformante este de peste două ori mai ridicată în rândul IMM-urilor decât în cel al corporațiilor. Dintre acestea, microîntreprinderile au avut cele mai mari probleme în achitarea ratelor, fiind urmate de întreprinderile mijlocii.

FOTO: Guliver / Getty Images