Ce businessuri din economie sunt cel mai greu de creditat

Alexandra Pele 01/03/2019 | 12:48 Financiar
Ce businessuri din economie sunt cel mai greu de creditat

Creditarea companiilor, în special a IMM-urilor, presupune alocarea de re­surse suplimentare pentru dezvoltarea unor produse adecvate specificului acestora. Sistemul bancar are obiective modeste în ceea ce privește ritmul de creștere al creditării sectorului com­paniilor mici și mijlocii, iar o even­tuală taxă pe active ar putea reduce și mai mult investițiile în crearea de produse pentru acesta.

Acest articol a apărut în numărul 59 (18 februarie – 3 martie 2019) al revistei NewMoney

Înainte de a se confrunta cu posibilitatea introducerii unei taxe pe active, băncile de la nivel local își propuseseră să acce­lereze ritmul de creditare a companiilor, reiese din sondajele centralizate de Banca Națională a României (BNR). Bătălia cea mare urma să se dea pe ma­rile corporații, unde riscul este mai mic. Bancherii aveau ca obiectiv o creştere anuală medie de 8,2% până în 2020. În cazul IMM-urilor, probabil cel mai dificil sector de creditat din economie, ambi­țiile erau ceva mai reduse, ratele de creș­tere anticipate fiind, în medie, de 5,9% pe an, reiese din cel mai recent Raport asupra Stabilităţii Financiare, publicat de banca centrală.

Tiberiu Moisă, director general adjunct al Băncii Transilvania, instituție de credit care și-a propus să strângă în portofoliu companii de orice talie, spune că, dincolo de pro­blemele legate de capitaluri, ga­ranții și istoricul bilanțurilor, compa­niile din sectorul IMM sunt dificil de finanțat deoarece nu există un șablon după care să poată fi evaluate. Diversitatea e prea mare, de multe ori singurul lucru pe care îl au în comun aceste companii fiind „dăruirea“ antreprenorului. În con­se­cinţă, BT a fost nevoită să investească sume importante în desenarea unor produse de creditare care să poată fi accesate de masa eterogenă a IMM-urilor, care are la bază o sumedenie de companii mici și greu finanțabile.

„De-a lungul anilor, am avut un vis legat de modul în care accesul la finanțare poate fi optimizat în România, mai ales în ceea ce privește baza. Vârful se poate descurca des­­tul de bine. Pe măsură ce banca s-a dez­­voltat și a făcut profit, din care institu­ția financiară mereu a alocat o porțiune con­sis­tentă în zona de business, în așa fel încât să testăm modele, să avem idei noi, să în­cercăm abordarea unor segmente dife­rite“, a explicat Moisă, în cadrul unei con­ferinţe organizate de asociaţia antre­pre­norială Romanian Business Leaders.

În ultimii trei ani, BT a creditat peste 50.000 de firme mici, „pe diferite modele de finanțare, pe diferite produse de finan­țare, cu diferite dobânzi, cu diferite filosofii de creditare“. Moisă avertizează că o taxă asupra activelor băncilor va duce la di­minuarea profitabilității acestora și implicit la tăierea investițiilor pentru gândirea de programe de finanțare în zona IMM.

NICIUN CREDIT. Datele oficiale, puținele care oferă o imagine de ansamblu asupra acestei probleme, confirmă că firmele mari se împrumută în condiții mai avantajoase decât IMM-urile, dobânzile fiind semnificativ mai reduse. În ceea ce privește capacitatea IMM-urilor de a accesa credite bancare, câteva indicii sunt oferite de o ana­liză mai veche a băncii centrale, din care reiese că peste 80% din companiile din acest sector nu au avut niciodată un credit bancar. Explicația este ponderea mare a microîntreprinderilor, 85% neavând relaţii de afaceri cu instituţiile de credit.

La nivel de judeţ, maximum o cincime dintre IMM-uri aveau credite. Iar acestea nu se bucură de o ofertă de creditare prea amplă. Cele mai multe au reuşit să acceseze bani de la o singură bancă. În plus, judeţele cu cele mai mici valori ale ponderii IMM cu credite au și cel mai mare po­tenţial de creditare. „Cifra de afaceri a IMM-urilor din aceste unități administrative este de 211.500 de euro, comparativ cu media pe județ de 157.500 de euro în decembrie 2015“, notează analiștii BNR.

PROFIT. Băncile par a se afla într-un impas în ceea ce privește creditarea corporate, datele indicând că aceasta nu este profi­ta­bilă. O analiză a profitabilității asociate prin­cipalelor categorii de portofolii de cre­dite (corporații, IMM și retail – persoane fizice) relevă faptul că eficiența credi­tării este redusă, cu precădere pentru portofoliul non-retail. Cu alte cuvinte, profita­bili­tatea asociată portofoliilor de credite acordate corporațiilor și segmentului IMM este negativă sau apropiată de zero. Acest efect este compensat de creditarea popu­lației. „Pe fondul unei structuri a creditării orientate preponderent către segmentul popula­ției, efectul unor marje negative ale profi­tu­lui asociate portofoliilor de credite acordate corporațiilor și segmentului retail – IMM este atenuat de marjele pozitive ale profitului aferente portofoliului de cre­dite acordate persoanelor fizice“, se arată în Ra­portul asupra Stabilității Financiare.

Iar acest lucru se poate schimba doar dacă portofoliul de credite corporate crește. Potențialul de creștere a intermedierii financiare există în special la nivelul companiilor, atât prin prisma cuantumului important al acestor entități viabile ce nu sunt creditate încă de sectorul bancar, cât și prin existența unui stoc consistent al finanțării externe a companiilor. Numai că strategiile pe termen mediu nu par a încorpora acest potențial.

CREDITE DE LUCRU. Companiile apelează în număr redus la creditarea bancară, cele mai frecvente forme de finanțare fiind reinvestirea profitului sau vânzarea de active din patrimoniu, împrumuturile de la acțio­nari sau majorările de capital și creditul comercial. Dintre produsele oferite de către bănci și IFN, descoperitul de cont bancar (overdraft) pentru derularea ope­rațiunilor curente este cel mai accesat pro­dus. De altfel, cea mai mare parte a com­paniilor consideră că accesul la finan­țare nu reprezintă o problemă presantă.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.