Care este rețeta succesului a unei cofetării cu produse premium, deschisă într-un oraș de pe malul Dunării

Care este rețeta succesului unei cofetării cu produse premium, deschisă într-un oraș de pe malul Dunării? Ingredientele vin de la Vera Maxim, fondatoarea Poem Caffe.

Pe Vera Maxim (50 de ani) am găsit-o în co­fetăria sa de pe strada Eremia Grigorescu din Brăila. Mai era o săptămână până la Cră­ciun, iar la fiecare două-trei minute intra un nou client pentru a face o comandă, chiar la prețuri ceva mai mari decât într-o cofetă­rie obișnuită. Unii consultau un catalog în care era prezentată oferta de produse, în vreme ce alții știau exact ce vor.

Cofetăria are și un magazin online des­chis în noiembrie anul trecut, însă cele mai multe comenzi vin în continuare din offline. Vera Maxim speră însă ca anul acesta ca­na­lul online să ajungă la aproximativ 5% din vânzări.

Strategii de creștere

Chiar dacă pandemia de COVID-19 a contractat ușor cifra de afaceri, antreprenoarea se declară mul­țu­mită de dinamica vânzărilor. Dacă în 2019 cifra de afaceri era de 1,34 de milioane de euro, în 2020 a scăzut la 1,09 milioane de euro. Însă rata profitului a fost mai mare. Concret, Poem Caffe a avut în primul an al pandemiei un profit net de aproape 193.000 de euro, față de circa 111.000 de euro în 2019.

Din acest an însă antreprenoarea are ambiții mari și vrea să ajungă cu afacerea sa și în București. Însă pe o altă nișă. Cu o ciocolaterie. „Mă bazez pe creativitatea produselor pe care vreau să le fac, iar controlul producției o să-l fac de aici, de la Brăila“, spune Vera Maxim. Produsele finite ur­mează să fie transportate la București. Ciocolata are un termen de valabilitate de mai bine de două săptămâni, explică această decizie antreprenoarea, și nu este la fel de perisabilă ca prăjiturile, care în mod normal trebuie consumate în circa 12 ore de la producerea lor.

Pentru înființarea ciocolateriei, Vera Maxim a început să renoveze o clădire din zona centrală a Brăilei, pe care a cumpă­rat-o cu 140.000 de euro, unde vor fi produse sortimentele pentru ciocolaterie. „Acolo a fost o casă memorială a arhitec­tu­lui-șef din Brăila din perioada interbelică, iar jos au fost trei prăvălii“, detaliază Vera Maxim. Numai pentru consolidarea clădirii antreprenoarea a investit circa 300.000 de euro, iar acum face necesarul pentru utila­rea spațiilor. Pe lângă un laborator modern, în respectiva clădire vrea să amenajeze și o cofe­tărie în care se va putea servi inclusiv micul dejun.

Pentru că imobilul este unul cu spații generoase, intenționează să deschidă și o școală de cofetari, dar și un salon pentru a organiza în viitor evenimente gastronomice. „Mi-ar plăcea să merg la un eveniment unde să gătească un chef renumit, să poți degusta ceva deosebit“, mai spune Vera Maxim.

Alt concept

Încă de la fondarea cofetă­riei, în 2006, antreprenoarea a venit la Brăila cu noi concepte, chiar dacă la acea vreme orașul nu era pregătit pentru produse mai scumpe. Vera Maxim a absolvit Managementul la Academia de Studii Economice din București, în 1995. După facultate a lucrat ca economistă la două firme din Brăila – întâi la una de construcții, iar apoi la o alta de lactate. În antreprenoriat a intrat în 1998, când a deschis împreună cu soțul său o brutărie. „Era un business extrem de dificil. Multă piață neagră. Luptă în prețuri“, își amintește aceasta prima sa încercare an­tre­preno­rială.

După o experiență de câțiva ani și cu o patiserie, în 2006 a decis să deschidă o cofe­tărie cu influențe franțuzești. „Când am început era dificil, pentru că puterea de cumpărare în Brăila era foarte mică și noi doream să oferim produse de bună calitate“, își amintește Vera Maxim. În 2011 s-a decis să urmeze cursuri specializate de co­fetar și a plecat în Franța, la școala Lenôtre, din Paris. Acolo a învățat ce înseamnă să faci prăjituri rafinate și a venit cu conceptul de la Paris la Brăila. „Am făcut inclusiv pro­duse din ciocolată veritabilă și pentru a le vinde nu puneam niciun adaos“, poves­tește antreprenoarea, care la începutul businessului s-a concentrat pe educarea pieței.

Revoluția torturilor

Vera Maxim spune că, înainte de pandemie, cele mai mari vânzări le făcea pentru evenimente, nunți, botezuri și zile de naștere, torturile fiind categoria cea mai solicitată, și asta încă de la începuturile afacerii. „Noi am apărut odată cu creșterea internetului. Oamenii vedeau pe site-uri torturi tot mai elaborate și ne cereau să le facem“, își amin­tește aceasta.

Chiar dacă piața din Brăila era limitată, în timp, produsele sale au devenit atractive și pentru gălățeni, care începuseră și ei să comande la Poem Caffe. A fost un context favorabil, în sensul că Brăila a avut mall înaintea Galațiului, iar mulți gălățeni care veneau la cumpărături se opreau și la cofe­tăria Verei Maxim, de unde puteau comanda produse premium. Odată cu ieșirea românilor în străinătate, mai spune antreprenoarea, gusturile s-au mai rafinat, iar consumatorii au început să aprecieze produsele de calitate.

Acum, Vera Maxim se concentrează pe extinderea către București, dar vizează și alte orașe din țară. Nu are deocamdată o hartă a expansiunii, însă va lua o decizie după ce va vedea cum va prinde businessul în Capitală. Apoi va vedea pe ce poteci noi va porni.

Acest material a fost documentat la Brăila.

Ce, cât, unde

În România erau înregistrate în 2020 un număr de 2.637 de patiserii și cofetării, cele mai multe fiind deschise în București.

• Migrație în online. În perioada crizei sanitare, pentru a nu închide total activitatea, multe cofetării și patiserii și-au deschis magazine online pe platforme ca Bakeronline ori Bapacho.
• Balanță. În 2019 (ultimul an pentru care există date disponibile), România a importat produse de brutărie, de patiserie și biscuiți de 368 de milioane de euro și a exportat de numai 172 de milioane de euro, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Acest articol a apărut în numărul 131 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly