Care este rețeta de restructurare a unui business după ce afacerea a fost afectată de criza sanitară provocată de COVID-19

Florel Manu 23/06/2020 | 10:25 Oameni
Care este rețeta de restructurare a unui business după ce afacerea a fost afectată de criza sanitară provocată de COVID-19

Cum va arăta afacerea mea de acum înainte? Este întrebarea frecventă pe care și-o pun antreprenorii după pauza forțată impusă de măsurile de izolare. Unii caută soluții singuri, în timp ce alții se gândesc la cum se va schimba piața de acum înainte. În tot acest timp, firmele de consultanță așteaptă ca antreprenorii să ceară colacul de salvare.

Vlad Năstase (39 de ani) are de cinci ani propria firmă de consultanță, Concilium, și a fost implicat în proiecte de restructurare a mai multor companii, cu cifre de afaceri între 30 și 160 de milioane de euro. Știe foarte bine că actualul șoc din economie a afectat toate industriile, iar revenirea la normal înseamnă timp, iar timpul în­seamnă întotdeauna (și) bani. Are și o viziune proprie asupra modului în care trebuie să se comporte antreprenorii pentru a-și readuce businessul pe linia de plutire, comparând situația actuală cu un vapor care navighează printre ghețuri.

„Dacă nu ai un cârmaci bun care să zgârie cât mai puțin carena către portul de des­tinație, este foarte posibil să o fisurezi iremediabil și să ia apă până se scufundă vaporul“, face el o comparație între arta de a conduce o navă într-un mediu ostil și o firmă care trebuie să-și restructureze businessul. În cazul companiei, spune Năs­tase, antreprenorul este cel care trebuie să aleagă drumul și să decidă dacă restructurarea o va face singur sau va apela la un consultant.

Pe ape tulburi

Un studiu din martie 2020 al analiștilor de la Sierra Quadrant, firmă specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe a companiilor aflate în dificultate, atrăgea atenția că, după blocajul creat de coronavirus, multe afaceri din România vor avea probleme financiare majore, dacă nu-și vor reorganiza modelul de business. Iar autorii invocau în acest sens faptul că aproximativ 90% din companii se află în zona IMM-urilor și nu dispun de resurse financiare pe termen mediu și pe termen lung.

În această perioadă, spune și Năstase, „unele companii au avut probleme cu finanțarea proiectelor, în contextul în care băncile au tras un pic frâna de mână“. În același timp, s-au suprapus problemele de aprovizionare, mai ales în cazul celor de­pen­denți de importuri, care fie au întârziat, fie nu au mai venit. Bazându-se pe expe­riența sa de până acum, Năstase spune că perioada de stabilizare a unei companii se întinde, în general, pe o perioadă de trei trimestre, pentru ca apoi revenirea la normal să depindă de situațiile întâlnite în fiecare business în parte. „Referitor la par­tea de stabilizare, dacă nu o reușești în trei trimestre, să ai subiectul în față cu ceva viață în el, șansele să-l aduci într-o zonă de plutire scad foarte mult“, adaugă acesta.

În opinia sa, situația în care se află acum multe dintre companiile locale este și rezultatul slabei automatizări a proceselor de business, situație întâlnită la nivelul mai multor industrii. Cea mai rezistentă industrie la astfel de tulburări este cea de IT, în cazul căreia inclusiv factorul uman este mai flexibil și familiarizat cu lucrul de acasă. La polul opus se găsesc companiile din HoReCa și cele din aviație, domenii în care blocajul a fost aproape total. În cazul companiilor aeriene, de exemplu, Năstase estimează la până la trei ani perioada de revenire la ni­velul de dinainte de pande­mia de COVID-19.

Lecția de business

Cu o pregătire juri­dică la bază, Vlad Năstase spune că a învă­țat din proprie experiență să descopere pro­blemele pe care le are un business. În pe­­ri­oada 2005-2006, un hobby al său avea să se transforme într-o afacere cu importuri de vinuri. La acea vreme, România nu era membru al Uniunii Europene, iar în cazul importurilor de vinuri, contingentele scutite de taxe erau limitate. Restul volumelor care depășeau cantitatea stabilită prin acor­duri se supuneau unei taxe ce re­pre­zenta 60% din prețul de achiziție.

În anul premergător începerii businessului său, cotele exceptate de la taxele de 60% au fost atinse doar în proporție de 25%. În anul următor însă, aceste cote s-au epuizat încă din primul trimestru și a fost nevoit să renunțe la afacere. „Era un business serios, nu aveam prea mulți competitori și sta­bilisem deja ca imaginea firmei să fie Neagu Djuvara“, detaliază antreprenorul.

A lucrat apoi la o companie multinațio­nală pe marketing online, dar a început să ofere și mici servicii de consultanță. Între 2008 și 2015, a lucrat pentru BCR, unde a început pe zona de juridic și a continuat pe cea de restructurări afaceri și recupe­rări creanțe. „După ce am plecat din bancă, mi-am dat o perioadă de șase luni să văd dacă pot trăi din consultanță sau mă angajez din nou“, spune, zâmbind, Vlad Năstase. Și nu doar că a rezistat, dar a ajuns să ofere consultanță la companii din 12 industrii, printre care agricultură, servicii, food, construcții, IT sau HoReCa.

În 2018, a ajuns la o cifră de afaceri de circa 650.000 de euro (potrivit celor mai re­cente date oficiale de la Ministerul Finan­țelor Publice). Anul acesta, nu crede însă că va avea mari performanțe, dar se aș­teaptă ca de anul viitor cifra de afaceri să crească. Speră ca din a doua jumătate a anului să apară și noi contracte. „Trimestrul al treilea începe să arate realitatea mai dură, iar din trimestrul al patrulea vor fi destul de mulți care vor apela la consul­tanță“, crede antreprenorul.

Vlad Năstase nu exclude ca multe businessuri să se închidă, pentru că și modul de consum se va modifica, multe firme ră­mânând astfel în afara pieței. Crede că și băncile vor da dovadă de mai multă pru­dență și vor credita mai ușor clienții vechi, iar pe cei noi îi vor cântări cu mai multă atenție înainte de a semna cu ei un nou con­tract. Toate aceste scenarii vor fi în avantajul companiilor de consultanță, care în următorii ani vor avea destui antrepre­nori care vor cere ca businessurile lor să fie scoase la linia de plutire.

Cifre de criză

Măsurile care au limitat de­plasarea au condus la blo­carea activității în mai multe industrii, astfel că afacerile mici vor resimți din plin efec­tele blocării economiei în perioada stării de urgență.

  • Riscuri. 72% din investitori spun că nu au un plan de risc pentru o situaţie de genul celei provocate de criza sanitară COVID-19, potrivit unei analize Factory 4.0 & Frames, realizată în martie 2020 pe un eșantion de 300 de firme din diverse domenii de acti­vitate.
  • Efecte. 18% din companiile locale anticipează o reducere de până la 20% a veniturilor, ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19 asu­pra vânzărilor, potrivit unui studiu realizat de PwC.
  • Măsuri. Pentru limitarea efectelor pandemiei, 81% din companii au anulat evenimen­tele interne și externe, 79% – călătoriile externe, 72% – pe cele interne, iar 24% au recurs la munca în ture (pentru evitarea aglomerației).
  • Distanțare. Bucureștiul se află pe primul loc din 50 de orașe într-un top mondial privind disponibilitatea lucrului de acasă.

Acest articol a apărut în numărul 93 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.