Care este logica listarii ABN Systems, compania de tehnologie condusă de un un fost profesor de matematică

De regulă, ieșirea pe bursă are drept scop atragerea de capital pentru dezvol­tare sau/ și vânzarea propriu-zisă de ac­țiuni. În cazul IPO-ului (ofertă publică inițială) ABN Systems, compania care de­­ține brandul Tellur, a mai contat și altceva.

Înainte de a intra în măruntaiele primului IPO de pe AeRO, piața secundară a bursei, se impune o scurtă incursiune istorică. Prin 1782, un mineralog austriac a descoperit în minele de aur de la Zlatna (județul Alba) un semi-metal, prea puțin cunoscut publicului larg și în zilele noastre – telurul. Acesta este, de altfel, singurul element chimic din Tabloul lui Mendeleev descoperit pe actualul teritoriu al României (Zlatna aparținea Imperiului Habsburgic la sfârșit de secol XVIII).

În noiembrie 2021, povestea – ce-i drept, într-o formă condensată – era evocată în prospectul ofertei publice inițiale de ac­țiuni a ABN Systems International, o companie românească deținută integral la acea dată de trei antreprenori: George Barbu, Bogdan Nedelea și Ilie Nedelea. Dacă denumirea firmei spune mai multe doar celor care lucrează în electroIT, Tellur – brandul de accesorii pentru telefoane și device-uri pentru case inteligente adus pe piață de ABN Systems în 2015 – are o rezonanță mai largă.

Din perspectivă strict financiară, IPO-ul încheiat la începutul acestui an nu a fost un succes. Compania a atras de pe piața de capital puțin peste un milion de euro, deși intențiile inițiale erau să obțină de opt ori mai mult. Era, practic, pentru prima dată după un lung șir de plasamente private și IPO-uri suprasubscrise când investitorii manifestau un interes redus. Ca o pa­­ranteză, marile burse ale lumii traver­sează o perioadă mai puțin euforică față de cea cu care ne-am obișnuit în ultimul an și jumătate. Tehnic, perioada alocată subscrierii s-a pre­lungit, iar pragul de succes pentru închiderea ofertei a fost evident scăzut.

Cartea de vizită

„Targetul era listarea la bursă, nu neapărat suma atrasă“, ex­plică George Barbu (46 de ani), acum direc­torul general al ABN Systems și deținătorul a peste 40% din acțiuni. Barbu nu a fost de la bun început în afacere, implicându-se din 2007, la cinci ani după înființare. Anterior, a lucrat – pe rând – în învățământ, la o fabrică de cafea și în lanțul de librării Diverta. Iar ABN Systems era pe atunci importator și distribuitor al mai multor branduri de accesorii pentru telefoane. În continuare, circa 80% din veniturile companiei (aproape 20 de milioane de euro în 2020) sunt generate de businessul inițial, dife­rența provenind din vânzarea produselor cu brand propriu, Tellur.

Fostul profesor de matematică e de pă­rere că o companie românească cu o im­portantă expunere internațională are nevoie de girul și de credibilitatea pe care le conferă prezența pe piața de capital. (De adăugat că acțiunile ABN Systems se vor tranzacționa efectiv din 14 februarie. Compania importă și distribuie circa 30.000 de produse pe aproape 30 de piețe, iar accesoriile marca Tellur sunt fabricate în Asia. Printre cele 170 de branduri care se află în portofoliul său se numără Poly (fostul Plantronics), Panasonic, Phillips, Motorola sau Sbox. Pentru un business a cărui cifră de afaceri depinde în proporție de 50% de piețele externe, rigoarea impusă de bursă e o bună carte de vizită, mai ales atunci când vine dintr-o țară fără o repu­tație solidă pe plan internațional, cum este cazul României.

Cu pași mai mici. În continuare, strategia de dezvoltare va viza „în special piețele externe“, inclusiv în zone mai exotice, cum sunt India sau Egipt. Dezvoltarea va fi fă­cută într-un ritm mai lent decât cel gândit înainte de IPO. Însă, în funcție de dinamica generală a bur­selor, George Barbu nu exclude suplimentarea free float-ului prin vânzarea unui alt pachet de acțiuni.

Pentru producătorii și distribuitorii de device-uri și accesorii, 2021 nu a fost un an ușor. Scumpirea transportului pe mare și criza materiilor prime sunt doar doi dintre factorii care au perturbat dinamica acestui business. Iar creșterile de costuri nu pot fi transferate automat în prețul de (re)vânzare. Cel puțin nu în cazul ABN Systems. Directorul general spune că a preferat să optimizeze costurile astfel încât marja de profit să nu fie afectată. Într-adevăr, acest indicator a scăzut nesemnificativ în primul semestru din 2021 (ultima perioadă pentru care au fost publicate rezultate financiare) față de anii întregi 2019 și 2020: 5% vs 6%, respectiv 5,3%.

Bani mulți, bani puțini

Nici 2022 nu se anunță un an prea simplu, în contextul unei inflații galopante. Teoretic, explozia prețurilor alimentelor și energiei ar trebui să lase mai puțin spațiu pentru achizițiile de tehnologie în bugetul clienților. Practica ne arată însă că, mai ales în perioadele di­ficile din punct de vedere economic, puțini sunt cei care își refuză „micile plăceri“, mai ales când vorbim de produse cu prețuri din gama de mijloc.

Rețeta creării unor branduri locale în zona de electroIT nu este nici pe departe de dată recentă. Încă din primii ani de după 1990 apăreau mărcile de electronice Mega Vision sau NEI, pentru ca ulterior paleta să se extindă masiv pe măsură ce dis­tribuitorii și retailerii de profil au sesi­zat consolidarea acestei nișe.

Iar George Barbu vrea să crească ponderea din vân­zări a accesoriilor Tellur, nu doar pe motivul că propriile produse sunt mai profitabile decât cele ale par­te­nerilor. „Tellur este ceva ce nu ne poate lua nimeni; un contract de dis­tri­buție se poate termina oricând.“

Competiție

În România, produsele Tellur sunt distribuite către rețele de hypermarketuri (Carrefour, Kaufland, Cora) și magazine online (eMag, Cel, Amazon). Acestea urmează să intre și în rețele de bricolaj.

• TELEFONIE. Pe segmentul de accesorii pentru telefoane și PC-uri (cabluri, căști, sisteme de prindere, boxe, FM transmittere), Tellur concurează direct – în zona de preț mediu – atât cu alte branduri locale, cât și cu mărci străine: E-boda, Serioux sau Xiaomi.
• CASE INTELIGENTE. Doi dintre concurenții direcți ai Tellur se regăsesc și pe piața produ­se­lor pentru case inteligente (becuri LED, senzori, alarme). E vorba de Xiaomi și Anker.

FOTO: Laszlo Raduly