Care este investitorul ideal pentru F64
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Ce au în comun Moș Crăciun și fondatorul eMag, Iulian Stanciu? Despre amândoi s-a spus la un moment dat că ar fi vrut să cumpere F64, cel mai mare retailer de echipamente foto-video de pe piaţa locală.
Dacă în cazul Moșului a fost vorba doar de o glumă făcută în urmă cu trei ani, în apropierea Crăciunului, în cel al lui Stanciu intențiile au fost mai serioase, fără să se concretizeze în cele din urmă. De altfel, cei doi fondatori ai F64, o afacere începută acum 15 ani – mai întâi ca magazin fizic și ulterior extins în online -, Daniela Becheru și Marian Alecsiu, au mai avut de-a lungul timpului discuții cu potențiali investitori, însă niciunul nu a reușit să îi convingă să vândă măcar un pachet minoritar de acțiuni.
Cu toate astea, nevoia găsirii unui investitor există. Dar cine ar putea fi el?
„Nu am găsit pe nimeni care să vibreze la dorințele noastre. Discuții au fost“, spune Marian Alecsiu. Unul dintre potențialii investitori chiar recomanda închiderea magazinului din bulevardul Unirii, pentru că înghite prea mulți bani, și propunea trecerea în online. Alecsiu este convins că acest model nu i se potrivește. „De aceea preferăm să facem dezvoltările cu resurse proprii“.
Conceptul creat de cei doi antreprenori este „original și complicat, în același timp“, după cum mărturisesc chiar ei. Asta și fiindcă punctul central al businessului este magazinul, care a înglobat în jurul lui mai multe servicii conexe, printre care activitatea de imprimare de fotografie, cursuri pentru pasionați, secțiunea video, cea de accesorii, vânzarea de obiecte second-hand, închiriere de echipamente foto-video, dar și o cafenea.
Toate sunt interconectate și alcătuiesc universul F64, reprezentat și de un portofoliu de 70.000 de produse. Primul pas către diversificarea gamei a venit în urmă cu trei ani, pe fondul unei scăderi a pieței foto-video. Atunci, cei doi proprietari au decis să introducă smartphone-urile, au lărgit oferta de tablete și nu au mai mizat exclusiv pe DSLR-uri, preferate mai ales de profesioniști. Astăzi, observă o dezvoltare a segmentului video, tendință pe care și producătorii de DSLR au simțit-o, introducând posibilitatea de a filma cu acest tip de aparat.
De aici, au mai făcut încă un pas, de această dată către accesoriile necesare în zona video, căci, pe lângă filmarea propriu-zisă, a crescut și nevoia de accesorii, cum ar fi căștile profesionale pentru cei care filmează sau microfoanele. Cei doi acționari se feresc însă de o diversificare excesivă a gamei de produse, care le-ar putea decredibiliza compania.
Pe o piață în scădere. De altfel, F64 a înregistrat în 2015 o creştere de 8% a cifrei de afaceri, ajungând până la 101,2 milioane de lei (22,8 milioane de euro), în condițiile unei scăderi a pieţei foto cu 12,4%, până la 27 de milioane de euro, potrivit estimărilor companiei.
Investitorul ideal. Florinel Chiș, directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor Online, subliniază că, în contextul în care smartphone-urile înregistrează creșteri, iar piața DSLR scăderi, F64 își poate continua ascensiunea „prin servicii adiționale, pe segmentul unde sunt puternici deja – cel adresat profesioniștilor (…). Nu trebuie să ridice alte verticale, ci (cei doi antreprenori, n.r.) pot construi în jurul a ceea ce au“.
Pe de altă parte, Marian Alecsiu nu exclude categoric alegerea unui investitor pentru dezvoltare, însă criteriile de „selecție“ ale acestuia rămân la fel de stricte. „Ne-ar prinde bine niște resurse externe, problema este că, momentan, nu am găsit pe nimeni care să înțeleagă mixul acesta de servicii anexate unei activități principale“, spune Alecsiu. „Noi credem în acest mix“.
În urmă cu patru ani, cei doi voiau să mai deschidă în țară încă șase magazine fizice, investiție pe care o estimau atunci la circa 1,2 milioane de euro (sumă în care era inclus și stocul). La rândul său, Daniela Becheru punctează că, pentru extindere, ar fi nevoie de un investitor, căci „aceste planuri sunt extrem de costisitoare“, mai ales dacă noile magazine sunt privite ca o linie de business nouă, care are nevoie de timp pentru a deveni profitabilă.
Cafeneaua, deschisă acum trei ani, nici acum nu și-a acoperit costurile“, exemplifică antreprenoarea.
Văzut din această perspectivă, investitorul ideal e unul care să nu schimbe profilul magazinului, să se implice în proiectele existente, dar mai ales să înțeleagă rolul și importanța comunității create în jurul F64 în ultimii 15 ani și a culturii imagistice pe care încearcă să o dezvolte. Spun la unison că planurile lor sunt strâns legate de acest ultim aspect, chiar dacă „poate suna utopic“.
Planul B. În contextul în care nu vor da peste investitorul ideal, cei doi au luat în calcul atât varianta unui acționar minoritar, cât și posibilitatea dezvoltării în regim de franciză.
Nu mă aștept să vină cineva și să ia businessul 100%, pentru că este ceva ce nu poate fi replicat. Noi am făcut un studiu de franciză, pentru a multiplica (modelul F64, n.r.), dar nu este chiar atât de la îndemână și de profitabil businessul în sine“, completează Alecsiu.
Pentru dezvoltare, s-au gândit chiar și la achiziționarea unui alt jucător, dar nu din zona de echipamente foto, ci pentru o altă direcție de business, care să le ofere o deschidere mai mare atât intern, cât și pe piețele externe.
Nu au concretizat încă nimic și pentru că pe structura actuală a F64 este greu să alături un alt business care nu are aceeași direcție sau mod de organizare. „Până și la cultura organizațională îmi pun problema cum o să fie lucrurile, atât în varianta în care noi achiziționăm pe cineva, cât și dacă suntem achiziționați. Și poate fi un element puternic perturbator“, adaugă antreprenorul.
Focus pe online. Dar acestea sunt doar planuri, fără un termen concret de realizare. Cert este că cei doi antreprenori mizează pe online, mai ales că vânzările online de echipamente foto-video ale F64 vor reprezenta la sfârșitul lui decembrie 60% din total, depășind astfel tranzacțiile offline.
Astfel, 2016 este primul an în care site-ul companiei va genera mai mulți bani decât magazinul tradițional.
Momentan, cei doi pregătesc transformarea platformei online într-una multilanguage, o investiție de aproape jumătate de milion de euro, care să le ofere o deschidere mai mare și către alți utilizatori decât cei vorbitori de limba română.
Până la urmă, online-ul este un pariu mai sigur decât magazinele fizice, mai ales că românii încep să capete încredere în acest model, cu toate că încă vin mai întâi în magazin să vadă produsul.
Focusul e de-acum setat. Apasă cineva pe declanșator?
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Europiața online” color=”juicy_pink” style=”double” border_width=”3″][vc_column_text css=”.vc_custom_1477554088948{background-color: #ffe8e8 !important;}”]România face timid primii pași în comerțul online, a cărui valoare, la nivelul UE, va ajunge la 509,9 miliarde de euro în 2016.[/vc_column_text][vc_column_text]ROMÂNIA. „Din punct de vedere al «socializării» (numărul persoanelor care au acces la internet și folosesc o rețea de socializare), România se poziționează pe locul 3 din 28 în Europa, conform scorului DESI (Digital Economy and Society Index). În schimb, suntem la coada clasamentului atunci când măsurăm cumpărăturile online. Acest lucru ne arată și faptul că, la capitolul de Digital Skills, poziția României nu e una grozavă, deși ne lăudăm cu dezvoltarea sectorului IT“, explică Florinel Chiș.
CREȘTERE ȘI DESCREȘTERE. Vânzările online în România vor crește cu 45% în acest an, până la două miliarde de euro, însă comerțul electroIT nu mai este locomotiva comerțului www. Dimpotrivă, acesta din urmă pare să piardă teren în fața unor sectoare precum fashion, home&deco sau produse pentru copii sau pentru animale.
CICLURI DE VIAȚĂ. „Comerțul online în România a gravitat în mare parte în jurul IT&C. Apoi, a început să se diversifice. Fashionul devine competitiv, pe home&deco încep să vină inclusiv jucători externi către România. ElectroIT-ul va rămâne cam în această zonă, pentru că rata de reînnoire e mică. Cât de des îți schimbi televizorul? Dar smartphone-ul îl schimbi, iar partea de telecom din electroIT are cea mai mare pondere acum și produsele care au un ciclu de viață mai scurt vor susține acest segment“, a mai explicat directorul executiv al ARMO.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]
FOTO copertă: Laszlo Raduly / NewMoney[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
