Buget 2024: Ministerul Economiei primește cei mai mulți bani

Andrei Dumitru 13/12/2023 | 17:18 Ştiri
Buget 2024: Ministerul Economiei primește cei mai mulți bani

Veniturile bugetului general consolidat ar urma să se ridice anul viitor la 586 miliarde lei, în creştere cu 13%, iar cheltuielile ar urma să fie de 673 miliarde lei, în creştere de 9%, potrivit proiectului legii bugetului de stat afferent anului 2024, publicat în dezbatere de Ministerul Finanţelor.

Deficitul bugetar s-ar ridica astfel la 87 miliarde lei, adică 5% din PIB-ul de 1.734 miliarde lei (350 miliarde euro).

Numărul total al şomerilor este estimat la 215.000 persoane iar câştigul salarial mediu net la 4.733 lei.

  • Ministerul Economiei: Credite bugetare: 1,3 miliarde lei (+105%)
  • Ministerul Educaţiei: Credite bugetare: 57,41 miliarde lei, +21,79 miliarde lei (+61%)
  • Ministerul Dezvoltării: Credite bugetare 12,66 miliarde lei, +4,43 miliarde lei (+54%)
  • Ministerul Mediului: Credite bugetare 2,94 miliarde lei, +932 milioane lei (+46%) Ministerul Sănătăţii: Credite bugetare 18,89 miliarde lei, +5,78 miliarde lei (+44%)
  • Ministerul Afacerilor Interne: Credite bugetare 27,38 miliarde lei, +646,2 milioane lei (+2%)
  • Ministerul Transporturilor: Credite bugetare 30 miliarde lei, +6,4 miliarde lei (+27%)
  • Ministerul Finanţelor: Credite bugetare 9,94 miliarde lei, +2,75 miliarde lei (+38%)
  • Ministerul Agriculturii: Credite bugetare 25,03 miliarde lei, +1,1 miliarde lei (+5%)
  • Ministerul Apărării Naţionale: Credite bugetare 35,3 miliarde lei, +24 milioane lei (asemănător cu cel din 2022)
  • Ministerul Justiţiei: Credite bugetare 3,02 miliarde lei, +93,8 milioane lei (+3%)
  • Ministerul Culturii: Credite bugetare 1,37 miliarde lei, +265,96 milioane (+24%)
  • Ministerul Public: Credite bugetare 1,67 miliarde lei, +152,1 milioane lei (+10%)
  • Secretariatul General al Guvernului: credite bugetare 4,3 miliarde lei (+14%)
  • Agenţia Naţională de Integritate: Credite bugetare 41,82 milioane lei (+47%)
  • Administraţia Prezidenţială: Credite bugetare 109,69 milioane lei (+9%)
  • Senatul României: Credite bugetare 355,02 milioane lei (+27%)
  • Camera Deputaţilor: Credite bugetare 638,02 milioane lei (+21%)
  • Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: Credite bugetare 62,35 miliarde lei (+5%)
  • Casa Naţională de Pensii Publice: Credite bugetare 135,14 miliarde lei (+21%)
  • Serviciul Român de Informaţii: Credite bugetare 3,94 miliarde lei (+8%)
  • Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: Credite bugetare 1,47 miliarde lei (+25%)
  • Serviciul de Informaţii Externe: Credite bugetare 694,5 milioane lei (+2%)

Scăderi întâlnim la: Ministerul Muncii: Credite bugetare 52,28 miliarde de lei, -2,58 miliarde lei (-5%) şi la Ministerul Energiei: Credite bugetare 3,44 miliarde lei, -63%, precum şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Credite bugetare 8,66 miliarde lei (-35%).

La Serviciul de Protecţie şi Pază: Credite bugetare 353,4 milioane lei, scădere de 28%.

”După derapajul înregistrat în anul 2023 de la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar cash, se estimează reintrarea pe o traiectorie de ajustare începând cu anul 2024, concomitent cu reconsiderarea ţintei de ieşire de sub incidenţa procedurii de deficit excesiv (sfârşitul anului 2027), pentru a permite astfel implementarea noii legi a pensiilor precum şi a celorlalte reforme şi investiţii din PNRR”, se arată în document.

De asemenea, În anul 2024, pentru sprijinirea aşezămintelor religioase din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi deosebite în vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase a românilor din afara graniţelor, se alocă suma de 517.200 euro/lună.

”Politica fiscal-bugetară pe anul 2024 şi pe termen mediu continua obiectivul de consolidare fiscală însă traiectoria acesteia este influenţată de evoluţiile bugetare mai puţin favorabile manifestate în anul 2023. În trimestrul III al anului 2023 veniturile bugetului general consolidat nu au reuşit să atingă nivelul programat atât pe fondul nerealizării veniturilor programate a fi încasate din economia internă, dar mai ales pe fondul nerealizării veniturilor programate a fi atrase din fondurile externe nerambursabile.

În al treilea trimestru al anului 2023 veniturile aferente asistenţei financiare nerambursabile alocate PNRR al căror nivel este corelat cu propunerile ordonatorilor principali de credite privind prevederile bugetare pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile sunt mult sub nivelul programat.

Cheltuielile bugetului general consolidat efectuate în perioada analizată s-au situat sub nivelul programat în cazul majorităţii titlurilor de cheltuieli, niveluri mult diminuate fiind înregistrate în cazul cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din PNRR şi cheltuielilor de capital. Se remarcă de asemenea creşterea peste nivelul programat al cheltuielilor cu dobânzile, asistenţa socială şi a celor aferente titlului alte cheltuieli”, arată Nota de fundamentare.