Bănci: tot mai multe fonduri de investiții se bat pentru depozitele românilor

Sistemul bancar este unul dintre cele mai competitive sectoare ale economiei din punct de vedere al fuziunilor și achizițiilor. Deși puternic reglementate și dificil de administrat, nu puțini sunt investitorii care își doresc o ban­că în portofoliu.

Acest articol apare în numărul 32 (22 ianuarie – 4 februarie) al revistei NewMoney

Fondurile de investiţii şi de private equity au devenit în ultimii ani al doilea cel mai mare jucător din piaţa bancară de fuziuni şi achiziţii. Consolidarea sectorului s-a produs într-un ritm accelerat în ulti­mul an, odată cu ieşirea a trei bănci greceşti din România, la masa negocieri­lor aflându-se atât jucători care au vizat creșterea cotei de piață prin preluarea activelor elene din România, cât și jucă­tori străini care și-au căutat oportunitatea de intrare pe piață.

Cu toate că autoritățile europene și locale nu par a da înapoi cu reglemen­tările, cerințe care se traduc prin costuri de conformare tot mai ridicate, segmentul bancar din România se prezintă destul de atractiv, în special în compa­rație cu cel european.

Din punct de vedere al indicatorului return on equity, băncile din România se clasează pe locul trei în UE, fiind de­vansate doar de cele din Ungaria și Cehia, media acestui indicator de profita­bilitate fiind de două ori mai mare decât cea europeană, reiese din cele mai recente date ale Autorității Bancare Europene (ABE), aferente pri­mu­lui semestru al anului trecut. În ceea ce pri­vește indicatorul return on assets, media sistemului bancar românesc ocupă locul patru la nivel european. La acestea, se mai adaugă o scădere pro­nunțată a portofoliilor de credite neperformante, rata medie coborând sub 8%, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

PRIMELE MUTĂRI. Horia Manda, un vete­ran al private equity-ului românesc și ma­na­ging partner al Axxess Capital, a reușit să câștige negocierile de preluare a Băncii Comerciale Carpatica (BCC), în 2016, rea­lizându-și visul mai vechi de a readuce un jucător din sectorul financiar în portofoliul fondului pe care îl administrează. De BCC s-au arătat interesați și americanii de la J.C. Flowers, care, după ce au pierdut în fața lui Manda, au reușit să bată palma cu grecii de la Piraeus, urmând să intre în România anul acesta, prin preluarea acti­velor locale ale băncii. La începutul acestui an, un alt fond de investiții anunța pre­luarea unui jucător – israelienii de la Leumi Bank au parafat un acord cu Argo Capital Management pentru vânzarea diviziei din România.

Argo Capital Management a fost în­fiin­ţată în 2000 şi este o companie de inves­tiţii alternative, specializată în pieţele emer­gente. Firma face parte dintr-un grup care administrează în prezent trei fonduri. Unul dintre acestea, Argo Real Estate Opportunities Fund (AREOF), cu un capital de 100 de milioane de euro, are investiţii şi în România. Mai exact, patru parcuri de retail – Shopping City Sibiu, Shopping City Suceava, Era Shopping Park Oradea şi Era Shopping Park Iaşi, cu­mulând o suprafaţă totală închiriabilă de 271.000 mp. Fondul este administrat de Argo Group Limited, cu active în valoare de 400 de milioane de dolari.

În ianuarie, Argo Capital Management a semnat un acord de principiu pentru cumpărarea pachetului de 99,91% din acțiunile Bank Leumi România. Grupul Leumi, lider financiar în Israel din punct de vedere al activelor, operează 274 de sucursale acasă și 52 de sucursale și birouri în alte 15 state. Decizia de vânzare a activelor din România vine ca urmare a angajamentului luat de banca-mamă de a-și concentra operațiunile inter­na­țio­nale în marile centre financiare, prin intermediul subsidiarelor din SUA și Marea Britanie.

Leumi a intrat pe piața românească în august 2006, după preluarea Eurom Bank (fosta bancă Dacia Felix) de la firma olandeză Kolal, într-o tranzacție de 34 de milioane de dolari (circa 22 de milioane de euro). La sfârșitul lui 2016, Bank Leumi România avea active de 1,26 miliarde de lei, credite de 752,6 milioane de lei și depozite de 812,7 milioane de lei.

Ca strategie, Leumi s-a concentrat pe finanţarea companiilor şi acordarea de cre­dite pentru proiecte mari. De exemplu, banca a sem­nat un acord de finanţare de 22 de mi­lioane de euro cu AFI Europe România, pentru prima fază a AFI Tech Park. Având în vedere că Argo operează deja în zona de real estate pe plan local, este posibil ca achiziția Leumi să ajute la extinderea proiectelor grupului.

ACȚIONARI. La nivel internaţional, fondurile de investiţii se regăsesc adesea în acționariatul băncilor, în special al celor listate. În România, investitorii institu­ţionali ai sistemului bancar sunt mai degrabă de tipul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), acționar care a sprijinit, spre exemplu, extinderea Băncii Transilvania, care se află în acest an în faza de pretendent la poziția de lider al sistemului bancar, deținută de BCR. BERD este, de altfel, unul dintre investitorii fondului administrat de Manda – Emerging Europe Accession Fund (EEAF).

În acționariatul băncii-mame a BCR, Erste, figurează, spre exemplu, fondul BlackRock, cu o participație de 5,1%. Black­Rock este cel mai mare fond de in­vestiții din lume, cu active de 6.000 de miliarde de dolari. „Fondul este practic invizibil. Dar și WiFi-ul sau oxigenul sunt. Gigantul financiar cu sediul la New­ York este adânc înrădăcinat în țesăturile in­vestițiilor de la nivel global“, notau jur­naliștii de la Fortune despre modul de operare al unor investitori de acest calibru. În alte cazuri, în special când e vorba despre bănci listate, prezența fondurilor poate trece neobservată  dacă nu depă­șește un anumit prag.

Cele mai mari bănci din Germania, Deutsche Bank şi Commerzbank, au la rândul lor un fond de private equity în acționariat – Cerberus Capital Management. Acesta administrează active de peste 30 de miliarde de dolari şi inves­teşte în numeroase segmente: de la active aflate în dificultate la private equity şi real estate. În noiembrie, Cerberus a listat pe bursa austriacă a patra cea mai mare bancă de acolo, IPO-ul devenind cel mai mare din istoria bursei vieneze.

PLANURI. În această efervescență a tran­zacțiilor, Horia Manda se pregătește pentru o nouă aventură în sectorul financiar, după alte trei exituri: vânzarea Băncii Ro­mâ­nești către grecii de la National Bank of Greece, în 2003, vânzarea Băncii Agricole către Raiffeisen Bank în același an, respectiv a pachetelor majoritare de acțiuni Motoractive, Domenia Credit și Estima Finance către GE Money, companii care acum fac parte din portofoliul local de operațiuni al grupului turc Garanti, în 2006. După preluarea Nextebank în 2014 și a BCC doi ani mai târziu, Manda a fuzionat cele două entități, iar grupul Patria Bank cuprinde în prezent banca rezultată, Patria Credit IFN, SAI Carpatica Asset Ma­na­­gement şi SAI Intercapital Invest. În opi­nia lui Manda, o bancă are nevoie fie de dimensiune, fie de o nișă pe care să o do­mine pentru a rezista în noul climat financiar.

Potrivit informațiilor din piață, Patria Bank a depus o ofertă pentru preluarea Marfin Bank., de care sunt interesați și cei de la Argo Capital. Și să nu uităm că J.C. Flowers viza achiziția a cel puțin două bănci din România când a început tato­narea terenului. Oricum vor cădea zarurile, prognozele analiștilor care vedeau o Românie cu 15-20 de bănci, față de peste 30 în prezent, nu mai par acum atât de greu de crezut.

Cine, ce, cât

Sistemul românesc e unul cu un număr relativ mare de bănci, însă puține sunt cele ale căror cotă de piață depășește două procente.

• PROFIT. În primele nouă luni din 2017, sistemul bancar a obținut un profit de peste patru miliarde de lei (circa 900 de milioane de euro). Rezultatul net al anului va depinde de nivelul provizioanelor pe care băncile vor fi nevoite să îl constituie, dar ar putea fi cel mai bun rezultat obținut din 2008 și până în prezent.
• DIMENSIUNI. Dintre cele 37 de bănci care au raportat rezultatele financiare în 2016, 18 au avut o cotă de piață de sub 1%, 8 între unu și doi la sută și doar 10 peste două procente. Cele mai mari trei bănci (BCR, BT și BRD) dețineau împreună peste 40% din activele sistemului, reiese din datele BNR.
• CLASAMENT. BCR și-a menținut în 2016 poziția de lider al sistemului bancar din România, însă austriecii au pierdut în ultimul deceniu peste 10 puncte procentuale din cota de piață. În același an, Banca Tran-silvania a devansat BRD, ajungând pe locul doi în clasamentul local. Odată cu finalizarea preluării Bancpost, clujenii ar putea depăși BCR, din punct de vedere al activelor.
• JUCĂTORI NOI. Singura bancă nou-intrată pe piața locală este Alior. Polonezii au debutat în România printr-un parteneriat cu Telekom, care a prins contur abia la finalul lui 2017. Ei plănuiesc să ofere servicii puternic digitalizate, folosindu-se de jumătate din rețeaua partenerului.
• PERFORMANȚĂ. Rata creditelor neperformante (NPL) a scăzut la 8%, după ce în peri-oada de criză unu din cinci debitori nu reușea să restituie banii datorați băncii. În zona euro, autoritățile pregătesc noi măsuri pentru reducerea NPL-urilor, care se ridică la 1.000 de miliarde de euro.

FOTO: Guliver / Getty Images