Analiză: Cum arată profilul votanților principalelor partide din România?

În condițiile ultimului an în care publicurile au devenit tot mai fragmentate, fiecare segment căpătând un caracter din ce în ce mai antagonic în raport cu celelalte, Reveal Marketing Research a realizat o analiză a evoluției emoționale, a priorităților și a atitudinilor sociale ale principalelor bazine electorale.

Dacă majoritatea studiilor se concentrează asupra anticipării rezultatelor electorale sau a nivelului de prezența la vot, ediția specială a barometrului Românii AZI își dorește să surprindă și să înțeleagă care sunt cele mai potrivite metode de comunicare cu aceste segmente electorale.

Bazinele electorale analizate sunt formate din alegătorii partidelor: PNL, USR-PLUS și PSD.

Profilul motivațional al alegătorilor

Cum arată profilul motivațional al votanților PNL?

Votanții PNL din ultimele luni – august-noiembrie, sunt diferiți de media populației pentru că acordă o importanță mai mare reușitei personale și schimbării/ evoluției, cu până la 8% față de media populației.

Teritoriile orientate către colectivitate – Relații sociale și unitate și Stabilitate, responsabilitate, sunt mai puțin importante pentru ei, cu până la 6% în ambele cazuri.

Cum arată profilul motivațional al votanților USR-PLUS

Ce îi motivează pe votanții USR-PLUS și cum sunt aceștia comparativ cu media? (ANALIZĂ AUGUST-NOIEMBRIE)

Votanții USR-PLUS din lunile august-noiembrie, sunt mai orientați către Depășirea obstacolelor/ schimbare ca priorități, cu o diferență de procente între 4% și 6% față de medie. Până în octombrie, ei sunt aproape la fel ca media populației când vine vorba de orientarea către Relații sociale și unitate, un teritoriu care ajunge în importanță la 39% pentru ei. Însă, în luna noiembrie, orientarea către relații sociale crește cu 10%, cu până la 6% mai mare decât în rândul votanților PNL. Aceștia sunt cel mai puțin orientați către teritoriul Stabilității, față de toți ceilalți votanți, cu până la 7% diferență.

Familiile moderne, cei mai orientați către Relații sociale și unitate în noiembrie – creștere de la 41% la 52% în urban.

Cum arată profilul motivațional al votanților PSD?

Ce îi motivează pe votanții PSD și cum sunt aceștia comparativ cu media? (ANALIZĂ AUGUST-NOIEMBRIE)

Votanții PSD sunt cei mai puțin orientați către schimbare si cei mai orientați către stabilitate.

Votanții PSD din lunile august-noiembrie prioritizează teritoriile sociale, precum Relații sociale și unitate și Stabilitate, responsabilitate și credință. Votanții PSD au prioritizat relațiile sociale cu până la 14% mai mult decât media și Stabilitatea cu 15% mai mult decât media.

Depășirea obstacolelor este teritoriul cel mai puțin important pentru aceștia, el fiind o prioritate pentru mai puțin de 16% dintre ei. Asta înseamnă că votanții PSD pun accentul pe armonie, stabilitate și dimensiunea sociala a vieții și mai puțin pe ambiție și schimbare, depășirea obstacolelor, putând spune că sunt mai orientați către tradiție și către comunitate.

Milenialii din mediul rural erau în octombrie opuși celor din mediul urban (58% aleg Stabilitatea), lucru ce arată faptul că depind că priorități de mediul în care trăiesc, mai mult decât celelalte segmente. În luna noiembrie, orientarea lor către stabilitate scade la 32%.

Profilul emoțional al alegătorilor

Cum arată profilul emoțional al votanților PNL?

Cum cred votanții PNL că se simt românii? Cum diferă percepția votanților PNL comparativ cu media? (ANALIZĂ APRILIE-NOIEMBRIE)

Votanții PNL din ultimele luni – august-noiembrie, sunt diferiți de media populației prin faptul că și consideră că românii sunt mai motivați și mai bucuroși – cu 9% mai mult decât media.

Totodată, când e vorba de a ghici emoțiile negative ale românilor, votanții PNL considerau în august că românii au fost mai obosiți și mai dezamăgiți – cu 4% mai mult decât media.

34% dintre Tinerii profesioniști consideră că românii sunt dezamăgiți, obosiți în septembrie, față de media de 25%. Familiile moderne consideră acest lucru în proporție de 33%.

Cum arată profilul emoțional al votanților USR-PLUS

Cum cred votanții USR-PLUS că se simt românii? Cum diferă percepția votanților USR-PLUS comparativ cu media? (ANALIZĂ APRILIE-NOIEMBRIE)

În lunile august și septembrie, votanții USR-PLUS îi percep pe români ca având emoții pozitive într-o proporție mai mare decât o fac ceilalți romani, cu până la 7% mai puțin furioși și tot până la 7% mai relaxați și liniștiți, mai ales în luna august. În luna octombrie, aceștia se percep cu până la 6% mai puțin obosiți și dezamăgiți, decât se percep românii în medie (urban și rural). În luna noiembrie, furia și panica sunt percepute ca fiind cu până la 10% mai des întâlnite în rândul romanilor.

Segmentele cele mai furioase în rural: Milenialii și maturii singuri (75%)

În mediul urban: familiile moderne și familiile tradiționale, la egalitate (65%).

Profilul emoțional al votanților PSD

Cum cred votanții PSD că se simt românii? Cum diferă percepția votanților PSD comparativ cu media? (ANALIZĂ APRILIE-NOIEMBRIE)

Votanții PSD evaluează emoțiile românilor ca fiind negative într-un procent mai mare decât media. Ei consideră că românii sunt cu până la 10% mai puțin furioși și temători în lunile august-noiembrie, cu până la 10% mai obosiți și dezamăgiți și cu până la 5% mai puțin relaxați și liniștiți.

Votanții PSD sunt cei mai obosiți și dezamăgiți, cu până la 6% mai mult decât votanții PNL.

Cu toate acestea, în luna august, votanții PSD considerau că românii sunt motivați și bucuroși cu 5% mai mult decât media. Aceștia au un profil emoțional vizibil diferit de votanții PNL și USR-PLUS.

Metodologie si univers de cercetare

Studiul a fost realizat pe un eșantion național – rural și urban, în rândul persoanelor digitalizate. Metoda de colectare a fost CAWI – chestionar auto-aplicat online de 1015 respondenți (în luna noiembrie). Marja de eroare: +/-3%.

Structura eșantionului

• Milenialii (10% din totalul populației, 9% urban, 12% rural) – 18-30 ani, singuri, fără copii, studii superioare sau încă studiază, din toate categoriile de venit.
• Tinerii profesioniști (7% din totalul populației, 6% urban, 7% rural) 25-35 ani, căsătoriți sau într-o relație stabilă, fără copii, Educație superioară, venituri medii-mari – peste 2000 lei/ membru de familie.
• Familiile moderne (22% din totalul populației, 25% urban, 18% rural) – 25-44 ani, căsătoriți/ divorțați, cu copii până în 14 ani în gospodărie, studii medii-superioare, venituri medii-mari – peste 2000 lei/ membru de familie.
• Familiile tradiționale (25% din totalul populației, 17% urban, 34% rural) – 30-54 ani, căsătoriți, cu copii sub 18 ani în gospodărie, studii primare-medii, venituri mici-medii – sub 2000/ membru de familie.
• Maturii fără partener (12% din totalul populației, 12% urban, 11% rural) – 35-55 ani, singuri, fără copii, din toate categoriile de venit și educație.
• Seniorii pensionari (24% din totalul populației, 30% urban, 18% rural) – 55+ ani, căsătoriți, Cu copii, dar fară copii sub 18 ani în gospodărie, din toate categoriile de venit și educație.