CEO-ul Sphera Franchise Group: ”Trebuie avute în vedere propuneri pentru planuri de reconstrucție, care să vină atât dinspre mediul privat, dar și de la autorități”
Industria HoReca, în care activăm, traversează o perioadă caracterizată de impredictibilitate, ceea ce declanșează, în mod inevitabil, dezechilibre, este de părere Călin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group.
”Măsurile sanitare adoptate sub diverse forme, începând cu luna martie a acestui an, au fost și încă sunt mai mult decât necesare pentru reducerea numărului de cazuri active de COVID-19, acesta fiind singurul mod în care societatea, în ansamblul ei, s-ar putea redresa. Totodată însă, închiderea la interior a restaurantelor a avut un impact care se vede nu doar în vânzări, ci și dincolo de acestea, în tot ceea ce înseamnă angajaţi, furnizori locali, importatori şi distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, cum ar fi sistemele şi serviciile de curăţenie, transport, logistică”, spune Călin Ionescu.
Acesta consideră că, de acum înainte, trebuie avute în vedere propuneri pentru planuri de reconstrucție, care să vină atât dinspre mediul privat, dar și de la autorități, pentru momentul când se va încheia criza sanitară. ”Sigur că profunzimea impactului economic și viteza de recuperare a pierderilor depind de cât de repede virusul va putea fi ținut sub control, dar și de politica monetară și fiscală din fiecare țară. Economia, implicit industria HoReCa, vor recupera în 2021 o parte din pierderile suferite în acest an, însă cel mai probabil vom ajunge la nivelul de dinaintea pandemiei abia în următorii 2-3 ani. Diferitele studii și articole care au fost publicate în ultimele luni ne arată că situația agenților români care activează în industria ospitalității este foarte sensibilă. Așadar, pentru ca pierderile să fie diminuate pe cât posibil, iar rezultatele pozitive să apară din nou, va fi necesar un efort colectiv deosebit, în mod special din punct de vedere financiar, o demonstrație de forțe și de susținere reciprocă, al căror scop unic trebuie să fie menținerea continuității businessului”, detaliază Călin Ionescu.
Potrivit acestuia, este nevoie de o reevaluare a investițiilor și identificarea acelor aspecte care pot fi modificate astfel încât să se minimizeze impactul scăderilor în volume, dar în același timp să mențină un echilibru între investiții și profit. În acest context, companiile vor fi nevoite să își dezvolte noi seturi de competențe care să includă o componentă digitală puternică, să mizeze pe plățile contactless, care au redefinit în 2020 modul de interacțiune cu clienții.
”Pentru 2021, am dezvoltat deja o strategie care să acopere diverse scenarii privind evoluția pandemiei, reușind astfel să ne pregătim și să avem un plan specific pentru fiecare situație în parte. Oricare va fi scenariul, ne propunem să ne concentrăm în continuare pe siguranța angajaților și a consumatorilor noștri, pe serviciul de livrare și pe tehnologie, precum și pe investiții locale și internaționale. Un aspect foarte important pentru supraviețuirea și performanța business-urilor din domeniul HoReCa pentru viitor va fi modul în care acestea vor reuși să implementeze ultimele norme de siguranță și igienă. De aceea, vom continua aplicarea extra măsurilor de siguranță pe care le-am implementat anul acesta, în contextul actual socio-sanitar, potrivit cerințelor autorităților, pentru protejarea angajaților și a consumatorilor noștri. Astfel, tot personalul a fost dotat cu măști de protecție, mănuși și viziere, am amplasat produse de dezinfecție în zonele caselor de marcat și dezinfectăm periodic toate suprafețele din bucătării și din restaurante; purtarea măștii este obligatorie în spaţiile comune, se aplică măsurarea temperaturii la intrarea în restaurante și au fost realizate trasee de acces, semnalizate cu săgeţi”, punctează Călin Ionescu.
Totodată, acesta spune că se vor face investiții pe segmentul delivery pentru a livra produsele disponibile în portofoliul tuturor brandurilor, în cele mai sigure condiții către consumatori, prin canalele proprii sau prin parteneriatele cu platformele de comenzi online, din toată țara. ”Ne vom stabili noi obiective de extindere pentru toate brandurile din portofoliu și vom continua să deschidem noi restaurante, respectând toate măsurile de siguranță impuse, pentru a veni în întâmpinarea consumatorilor, fie că vorbim de KFC, Pizza Hut sau Taco Bell. De asemenea, vom investi în strategia de digitalizare a brandurilor”, adaugă Ionescu.
Făcând o comparație între criza din 2008/2009 și criza actuală, acesta subliniază că, în mod sigur, este un element prezent în ambele crize și anume faptul că ”au fost dominate de incertitudine”.
”Ambele s-au resimțit la nivel global, pornind din două economii de vârf, SUA în 2008 și China în 2020. În ambele cazuri a urmat prăbușirea piețelor bursiere din majoritatea țărilor și a fost nevoie de o serie de politici monetare și fiscale pentru a limita impactul crizelor. Dacă în 2008, cauza a fost sistemul financiar, acum avem de-a face cu o criză sanitară, iar sistemul financiar este cel care poate ajuta și susține economia pentru depășirea situației. Faptul că vorbim despre un mediu economic mult mai stabil decât acum 12 ani a contribuit la atenuarea unui impact total. În cazul crizei financiare din 2008, declinul a durat mai mult de 18 luni, iar primele semne erau vizibile în SUA în 2007, pe când în România a ajuns în 2010. Evoluția mult mai lentă a făcut posibilă replierea companiilor, corijarea treptată a costurilor. Cea mai mare diferență venind din magnitudinea impactului în încasări”, detaliază Călin Ionescu.
”În 2009 – 2011 încasările au scăzut lent , acum acestea au înregistrat o scădere, peste “noapte’’ cu peste 80% din cauza lockdown-ului impus de autorități (măsură în afara controlului administratorilor de companii). În cazul crizei sanitare vorbim probabil despre cea mai rapidă cădere din istorie în care primele semne erau vizibile la jumătatea lunii februarie și până la sfârșitul lunii martie mai multe țări și economii erau blocate. În 2008 -2011 industria a suferit, însă a reușit să își adapteze costurile și programele de marketing, pe când, în această criză sanitară a trebuit să se reinventeze, să se digitalizeze, să își schimbe oferta de produse astfel încât să reziste. Dacă în criza precedentă se discuta despre cât au scăzut vânzările și care sunt metodele de a contracara prin oferte de value, criza prezentă este despre supraviețuire în cazul multor operatori din industrie. Pe de altă parte, criza sanitară este în desfășurare, nimeni nu știe ce va urma, depinde în cea mai mare măsură de cum se va implica statul în susținerea industriilor afectate, precum și cea a ospitalității. Mai precis, ce măsuri de susținere va promova noul guvern, dacă va permite funcționarea la interior a restaurantelor, eliminarea restricțiilor cu privire la ora de închidere etc.”, adaugă Ionescu.
În ceea ce privește industriile afectate, ”în 2008, putem vorbi despre serviciile financiare, construcțiile și producția, industria auto și imobiliare, în special zonele rezidențiale”. Acum, însă, ”avem și industrii precum turismul și HoReCa, companiile aeriene, moda, divertismentul, toate profund afectate, încât este dificil de prezis evoluția și recuperarea lor”.
