47 de ani de la cutremurul din 1977: Doar una din cinci locuințe este asigurată în caz de dezastru
Au trecut 47 de ani de la cutremurul din 1977, în urma căruia și-au pierdut viața aproximativ 1.500 de oameni și alți 11.000 au fost răniți. România este, în continuare, una dintre țările cele mai expuse la seisme, acestea aflându-se în topul riscurilor de care se tem românii.
Astfel, potrivit unei cercetări realizate de IRES la solicitarea UNSAR, peste jumătate dintre români sunt îngrijorați că un cutremur sau un incendiu le-ar putea afecta locuinţa. Din păcate însă, la nivel național, doar una din cinci locuințe este asigurată: practic, doar 20% dintre români ar beneficia de protecția oferită de o poliță de asigurare pentru locuință, comparativ cu o medie europeană de circa 65%.
În primele 9 luni ale anului trecut, companiile de asigurări au achitat despăgubiri de peste 119,2 milioane lei în baza asigurărilor pentru locuințe, în creștere cu 61% față de valoarea achitată în aceeași perioadă a anului 2022 (74,1 milioane lei).
“Cu aproximativ 7,6 milioane de locuințe neprotejate în fața neprevăzutului, asigurarea locuințelor în caz de dezastru trebuie să devină, fără îndoială, o prioritate națională, dar și o responsabilitate individuală a fiecărui român”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.
14 milioane de români locuiesc în zone de hazard seismic moderat sau ridicat, ceea ce înseamnă aproape 70% din populație, arată datele Institutului Național de Statistică. Iar dacă s-ar produce acum un cutremur similar cu cel din 1977, acesta ar putea cauza costuri cu pagube directe de 7-11 miliarde euro, cu pierderi economice care ar depăși 25 miliarde euro1.
“În condițiile în care doar 1 din 10 români ar fi pregătit financiar în cazul unui dezastru care i-ar afecta locuința, este esențial să ne informăm și să apelăm la soluții complete de asigurare prin care să ne protejăm locuințele”, a declarat Alina BĂRBULESCU, Specialist Asigurări Bunuri & Proprietăți în cadrul UNSAR.
Luni, la ora 21.22, se împlinesc exact 45 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Bucureşti, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi.
Datele oficiale arată că în urma cutremurului şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, majoritatea în Bucureşti, iar alte 11.321 au fost rănite, în principal din cauza prăbuşirii clădirilor.
Cutremurul din 1977 – Cele mai afectate zone
Cele mai grave urmări s-au înregistrat în partea de sud a ţării, în special în Capitală, unde au fost distruse 33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie, între acestea fiind clădiri vechi construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor). În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti.
Seismul a fost resimţit puternic şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei, precum şi în Rusia. În Bulgaria, au fost distruse trei blocuri, iar peste 120 de oameni au murit.
„Studiile de după cutremur au arătat ca acesta a avut caracter de multi-şoc: au fost cel puţin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a şocului principal a fost invers, orientat pe direcţia NE-SV şi uşor scufundat spre NV. Deşi în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reuşit să înregistreze corect întreaga mişcare seismică – cel de la staţia INCERC din Bucureşti (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de acceleraţie înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puţin)”, arată specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.
Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky sunt printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma cutremurului.
În prezent, 726 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasele l şi ll de risc seismic.
Dintre acestea, 356, majoritatea în zona centrală, sunt încadrate în clasa l de risc seismic, iar 370 sunt încadrate în clasa a ll-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur puternic.
