45 de ani de la cutremurul din 1977: Peste 1.500 de victime, 32.897 de clădiri prăbuşite şi grav avariate

Vineri, la ora 21.22, se împlinesc exact 45 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Bucureşti, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi.

Conform datelor oficiale, acum, în Bucureşti sunt consemnate 356 de clădiri aflate în clasa l de risc seismic şi 370 încadrate în clasa a ll-a de risc seismic.

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde.

Datele oficiale arată că în urma cutremurului şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, majoritatea în Bucureşti, iar alte 11.321 au fost rănite, în principal din cauza prăbuşirii clădirilor.

Cutremurul din 1977 – Cele mai afectate zone

Cele mai grave urmări s-au înregistrat în partea de sud a ţării, în special în Capitală, unde au fost distruse 33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie, între acestea fiind clădiri vechi construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor). În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti.

Seismul a fost resimţit puternic şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei, precum şi în Rusia. În Bulgaria, au fost distruse trei blocuri, iar peste 120 de oameni au murit.

„Studiile de după cutremur au arătat ca acesta a avut caracter de multi-şoc: au fost cel puţin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a şocului principal a fost invers, orientat pe direcţia NE-SV şi uşor scufundat spre NV. Deşi în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reuşit să înregistreze corect întreaga mişcare seismică – cel de la staţia INCERC din Bucureşti (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de acceleraţie înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puţin)”, arată specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky sunt printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma cutremurului.

În prezent, 726 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasele l şi ll de risc seismic.

Dintre acestea, 356, majoritatea în zona centrală, sunt încadrate în clasa l de risc seismic, iar 370 sunt încadrate în clasa  a ll-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur puternic.

După seismul din 4 martie 1977, în România s-au mai produs 16 cutremure cu magnitudinea peste 5

După cutremurul din 1977, care a avut magnitudinea 7,2 şi s-a soldat cu peste 1.500 de morţi, dintre care peste 1.400 în Bucureşti, în ţara noastră s-au înregistrat 16 cutremure cu magnitudine peste 5

16 cutremure mari în România

• În 13 noiembrie 1981, în vecinătatea oraşului Tulcea s-a produs un cutremur cu magnitudinea 5,1. Un alt seism, cu magnitudinea 7,1, a avut loc la 30 august 1986, în zona seismică Vrancea.
• În 30 mai 1990, tot în zona Vrancea, s-a produs un cutremur cu magnitudinea 6,9, urmat, la o zi, de un alt seism, cu magnitudinea 6,4.
• Două cutremure cu magnitudine peste 5 s-au petrecut în iulie 1991, unul pe 12 iulie, cu magnitudinea 5,7, în judeţul Timiş, iar celălalt pe 18 iulie, cu magnitudinea 5,5, în zona Herculane.
• Pe 2 decembrie 1991, tot în judeţul Timiş s-a produs un seism cu magnitudinea 5,6. În 27 octombrie 2004, în zona Vrancea, a avut loc un seism cu magnitudinea 6, iar pe 7 mai 2008 s-a produs un cutremur cu magnitudine 5,4 în Marea Neagră.
• În 6 octombrie 2013, în zona Vrancea s-a produs un seism cu magnitudinea 5,5, iar în 22 noiembrie 2014 a avut loc, în aceeaşi zonă, un seism cu magnitudinea 5,7.
• În 24 septembrie 2016 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5,3 în zona seismică Vrancea, iar trei luni mai târziu, în 28 decembrie, în aceeaşi zonă s-a produs un seism cu o magnitudine identică.
• În 8 februarie 2017 au avut loc trei cutremure, toate în zona Vrancea. Primul dintre ele, produs la ora 11.52, a avut magnitudinea 4,4. A fost urmat, la ora 17.08, de un seism cu magnitudinea 5 şi de un altul, la 17.14, cu magnitudinea 3,3.
• În 28 octombrie 2018, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur cu magnitudinea 5,9.
• Alte două cutremure  cu magnitudine peste 5 s-au produs în 2020, în 31 ianuarie şi în 25 aprilie.