44% dintre români, îngrijoraţi de lipsa unui fond de urgenţă (SONDAJ)

Elena Marinescu 28/09/2023 | 19:34 Ştiri
44% dintre români, îngrijoraţi de lipsa unui fond de urgenţă (SONDAJ)

Românii sunt tot mai conştienţi de nevoia unui fond de urgenţă, cu toate acestea mai puţin de jumătate dintre angajaţii full-time (47%), cu vârste între 30 – 45 de ani, reuşesc să economisească bani, arată un studiu realizat de către Cult Market Research.

Dintre aceştia, majoritatea (56%) o fac din grijă pentru cei dragi, cu accent pe bunăstarea familiei şi educaţia copiilor. De cele mai multe ori, relevă studiul, blocajele în calea economisirii sunt mai degrabă de ordin psihologic şi pot fi depăşite cu ajutorul experţilor financiari. Studiul mai arată că principala îngrijorare a românilor (61%) în acest moment este apariţia unei situaţii neprevăzute, a cărei rezolvare implică cheltuirea unei sume de bani de care nu dispun.

Datele studiului arată că mai mult de 6 din 10 angajaţi, cu vârste între 30 – 45 de ani, sunt îngrijoraţi de ideea de a se confrunta cu o cheltuială neaşteptată pe care nu şi-o pot permite, ceea ce evidenţiază astfel o fragilitate financiară ridicată şi absenţa unui fond de urgenţă.

Cât de important este un fond de urgenţă

Angajaţii cu copii se simt mai vulnerabili în lipsa unui fond de urgenţă decât cei care nu sunt părinţi – doar 46% dintre cei cu copii reuşesc să economisească, faţă de 51% în cazul celor fără copii – cea mai probabilă cauză fiind responsabilităţile financiare crescute pentru creşterea celor mici.

Cheltuielile neaşteptate, precum cele cuprinse între 301-1.000 de euro, destabilizează mai uşor familiile cu copii, în special pe cele cu copii mici, cu vârste cuprinse între 3-5 ani.

Potrivit datelor citate de News.ro, o cheltuială neaşteptată de 1.000 de euro ar afecta stabilitatea financiară pentru mai bine de o treime dintre respondenţi, iar 26% ar fi afectaţi de sume între 501-1.000 de euro.

Când vine vorba de economisire, scopul principal pentru majoritatea respondenţilor este crearea unui fond de urgenţă (75%), având dorinţa de a controla acest aspect vital.

De cealaltă parte, dintre cei care nu reuşesc să economisească, aproape trei sferturi menţionează că principal motiv costul mare al traiului – 40% spun că pur şi simplu nu au fonduri suplimentare pentru a economisi regulat, chiar dacă lucrează cu normă întreagă, aspect care reliefează provocările de a pune bani deoparte.

Totuşi, 58% dintre cei care nu reuşesc să pună bani deoparte declară că şi-ar dori să implementeze un plan de economisire lunar.

Deşi termenul de „fond de rezervă” este familiar pentru peste 8 din 10 respondenţi, numai jumătate deţin un astfel de fond. Când vine vorba despre dimensiunea ideală a acestui fond, 78% dintre participanţii la studiu consideră că ar trebui să cuprindă de la 1 la 6 salarii, ceea ce denotă o conştientizare a importanţei unui fond de urgenţă solid.

7 din 10 români cheltuie mai mulţi bani decât câştigă

Cercetarea a scos în evidenţă şi faptul că 7 din 10 respondenţi declară că în ultimele 12 luni s-au confruntat cu luni în care au cheltuit mai mulţi bani decât au câştigat. Cele mai frecvente situaţii neprevăzute care pot destabiliza bugetul sunt problemele de sănătate (65%), defectarea autoturismului (57%), nunţi/botezuri (53%), defectarea unor electrocasnice (45%), cheltuielile de concediu (39%).

56% dintre bărbaţi declară că economisesc, în timp ce doar 41% dintre femei spun că pun bani deoparte. 48% dintre persoanele care locuiesc în mediul urban reuşesc să strângă bani, pe când în mediul rural doar 38% pot face acest lucru.

Peste jumătate dintre cei care deţin o locuinţă reuşesc să pună bani deoparte, în timp ce aproximativ trei sferturi dintre cei care locuiesc cu chirie spun că nu o pot face.

66% dintre cei care locuiesc cu partenerul sau partenera fără a fi căsătoriţi declară că fac economii, 48% dintre cei căsătoriţi pun bani deoparte şi doar 42% dintre cei necăsătoriţi fac economii.

Mai mult de jumătate dintre cei cu studii superioare reuşesc să pună bani deoparte (52% dintre cei cu facultate şi 56% dintre cei cu master sau doctorat), în timp ce peste două treimi dintre persoanele fără studii superioare declară că nu fac economii.