Povestea producătorului român de software care vrea să-și finanțeze businessul cu peste un milion de euro pe care speră să-i obțină după listarea la bursă

Florel Manu 21/09/2021 | 10:14 Digital
Povestea producătorului român de software care vrea să-și finanțeze businessul cu peste un milion de euro pe care speră să-i obțină după listarea la bursă

Tot mai multe companii de tehnologie sunt interesate să se dezvolte cu fina­n­țare obținută după listarea pe bursă. Studiu de caz: Softbinator Technologies.

„Scopul listării este să continuăm crește­rea accelerată a companiei și să o tran­s­formăm într-un jucător important pe piața globală de servicii de dezvoltare software“, spune Daniel Ilinca (33 de ani), fondator al Softbinator Technologies, un dezvoltator local de software care și-a anunțat în a doua jumătate a lui august intenția de listare pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB).

Înainte de listarea propriu-zisă, care ar urma să aibă loc cel mai târziu până la sfâr­șitul anului, compania va derula un plasament privat, oferindu-le spre vânzare investitorilor un pachet de 10% din acțiuni. Compania speră să atragă astfel aproximativ 6 milioane de lei (1,2 mili­oane de euro), ceea ce i-ar duce valoarea de piață la aproximativ 60 de milioane de lei (12,4 milioane de euro).

Fondată în 2017 de Daniel Ilinca, Softbinator are o echipă de 100 de dezvoltatori de software, ale căror soluții sunt uti­lizate de companii din SUA, Europa (Ma­rea Britanie, Germania, România), Orientul Mijlociu (Israel) și Asia (Singapore). Clienții sunt companii din sectoare precum auto, educație, lifestyle, să­nătate, plăți electronice, gaming și bănci.

Anul trecut, Softbinator Technologies a înregistrat o cifră de afaceri de 12,3 mili­oane de lei și un profit net de 2,6 milioane de lei. În prima jumătate a anului 2021, vânzările s-au ridicat la 7,78 milioane de lei, în creștere cu 43% față de perioada similară a anului trecut, iar profitul net a urcat cu 18%, la 1,39 milioane de lei. Pentru întregul an, compania estimează venituri de 17,3 milioane de lei și un profit de 3,4 milioane de lei.

Spre SUA și Israel

În prezent, Softbinator are echipe în București și în Constanța și intenționează să utilizeze capitalul atras de la investitorii BVB pentru a-și extinde prezența la nivel internațional, inclusiv prin deschiderea de birouri în SUA și în Israel. „Circa 95% din venituri vin din contractele din afara țării“, menționează Daniel Ilinca, adăugând că, după listare, echipa Softbinator va miza pe o rată de creștere anuală a afacerii cu 70% în următorii patru ani.

„Consider că industria românească de software este în creștere accelerată, Softbi­nator Technologies adresându-se unei piețe globale, cu accent pe tehnologii de vârf, cum ar fi blockchain și AI (inteligență artificială, n.r.)“, spune și Andrei Pitiș, investitor minoritar și președinte al Consiliu­lui de Administrație al Softbinator. Într-o discuție de anul trecut cu NewMoney, Pitiș spunea că vrea să încurajeze companiile în care intră ca acționar minoritar să-și orienteze operațiunile către piețele externe, care sunt mult mai receptive la tehnologii de ultimă oră.

Unul dintre domeniile în care Ilinca vede o creștere accelerată este cel al telemedicinei, însă antreprenorul mărturisește că este interesat acum și de segmentul de e-commerce. „Dezvoltăm niște soluții cu un client din Israel prin care poți să iei produse dintr-o parte și să le vinzi în alta fără să ții stocuri“, detaliază Daniel Ilinca. Antreprenorul precizează că aceste soluții sunt asemănătoare cu cele ale coloșilor din retailul online ca Amazon, Alibaba sau eBay.

Pas cu pas

Povestea Softbinator a înce­put în 2011, când Daniel Ilinca, pe atunci proaspăt absolvent de Matematică-Infor­matică la Universitatea din București, punea bazele companiei alături de un parte­ner, Radu Amariei. „Primul gând cu Softbinator a fost să construim un soi de plat­formă de recrutare online pentru mediul IT“, povestește acum antreprenorul. Acesta vedea platforma ca pe un instrument prin care angajatorii ar fi urmat să găsească profilul de salariat care se potrivea businessului lor, dând în același timp și po­ten­țialului angajat posibilitatea să își aleagă locul în care ar fi crezut că se va simți cel mai confortabil.

Ulterior, Ilinca și Amariei s-au gândit să construiască și un fel de comunitate software în jurul acestei platforme. Chiar au organizat un eveniment la care au venit mai mulți programatori care și-au împăr­tășit unii altora experiența. A fost momentul în care cei doi parteneri au decis să transforme platforma într-o ONG prin intermediul căreia angajații din industria locală de software să poată interacționa între ei. Această entitate este și în momentul de față activă, iar din poziția de ONG a organizat până acum 153 de evenimente ale comunității software, fiind condusă de Radu Amariei.

În paralel, Ilinca a înființat o nouă companie, de data aceasta alături de un par­tener american, Jason Fisher. Astfel, în 2013, a apărut Cornerstone Technologies. „Aveam 25 de ani și voiam să construiesc de la zero companii care dezvoltă software“, mărturisește antreprenorul. Cornerstone este o poveste clasică a unui startup de IT, începută într-un apartament în care Ilinca avea să și locuiască o vreme. Compa­nia s-a dezvoltat destul de repede, extinzându-se la Constanța și la Brașov.

Apoi, în 2017, în ca­drul Cornerstone Technologies a apărut o nouă entitate, Cornerstone Holdings. Aceasta desfășura operațiuni similare cu cele ale Cornerstone Technologies, din care Daniel Ilinca avea să iasă în 2019. Un an mai târziu, Cornerstone Holdings s-a rebranduit în Softbinator Technologies, compania pe care Daniel Ilinca vrea să o listeze acum la bursă.

Investiție în talent

Antreprenorul spune că primul pas pentru consolidarea noii entități a fost atra­ge­rea de programatori talentați, iar comunitatea pe care o înființase a fost o sursă la prima mână. Astăzi, o parte din angajații Softbinator Technologies predau la Facultatea de Ma-tematică-Informatică de la Universitatea din București, pentru care Ilinca a asigurat utilarea unui laborator.

De altfel, se simte legat de zona univer­si­tară și pe motiv că în perioada studiilor a fost președintele organizației de studenți din facultate, unde a făcut și mult volunta­riat. „Din activitatea de voluntariat am în­vă­țat să fac business. În acest tip de activitate vrei să faci lucruri mari cu fonduri puține și atunci înveți să gestionezi foarte bine toate resursele“, explică antrepreno­rul, care precizează că în perioada stu­den­ției a întâlnit multe situații pe care a fost nevoit să le rezolve, indiferent de dificulta­tea acestora.

Nu ascunde faptul că după facultate a organizat tot felul de evenimente studen­țești, dar a făcut inclusiv outsourcing și a dez­voltat un joc pentru Facebook, pentru care a primit și întâia recompensă finan­ciară, 5.000 de lei.

Jumătate din bani s-au dus pe achiziția a două servere în Germa­nia, fiind încă de la început interesat să activeze pe piețele externe. Din restul de 2.500 de lei a decis să iasă la un restaurant de lux cu echipa de programatori pe care o coor­dona atunci. Consumația a fost de aproape 1.000 de lei. A rămas astfel cu doar 1.500 de lei din pri­mul proiect valorificat, însă nu i-a părut rău și a conti­nuat să se orienteze către dez­­­voltarea de noi produse care să-i asigure veniturile ne­­cesare creșterii afacerii. Și nu a dat greș.

Cifrele din IT

Piața locală de software este estimată la circa 8,2 miliarde de euro, potrivit unei analize KeysFin.

  • STATISTICĂ. Ponderea întregului sector IT în economia țării a fost de 6,1% din produsul intern brut în 2019 și de 7,1% în prima jumă­tate a lui 2020.
  • DIMENSIUNE. ­­În 2019, în România activau peste 24.000 de companii de software, dintre care 22.600 de microîntreprinderi, 1.100 de companii mici, 328 de companii medii și 20 de companii mari.
  • TOP 10. ­­Primele cele mai mari zece companii din industria software au cumulat în 2019 afaceri totale de circa 1,3 miliarde de euro, reprezentând 17,6% din piață.
Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.