Ce o așteaptă pe Kovesi. Procedura de revocare a procurorului-șef al DNA, pas cu pas
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat, joi seară, declanșarea procedurii de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Înainte, Toader a prezentat un raport de activitate managerială ce conține 20 de acuzații la adresa șefei DNA.
La scurt timp, Președinția a reacționat și a precizat că va face o „analiză aprofundată” a documentului pe care Toader l-a trimis, după declarațiile de presă, la Administrația Prezidențială și la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). De altfel, Iohannis este cel care poate decide revocarea procurorului-șef al DNA, decizie care ar mai avea nevoie doar de avizul CSM.
„Astăzi (joi, n.r.), am avut parte de o prezentare lipsită de claritate a raportului privind activitatea conducerii DNA, făcută de ministrul Justiției. Mi-am exprimat în repetate rânduri opinia că Direcția Națională Anticorupție și conducerea DNA fac o treabă foarte bună, poziție pe care o mențin. Administrația Prezidențială va face o analiză aprofundată a documentului prezentat. Voi uza de toate prerogativele mele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept”, se arată într-un comunicat postat pe pagina oficială a Administrației Prezidențiale.
Kovesi, cum poate fi revocată
Iohannis este cel care, potrivit legii, are ultimul cuvânt în revocarea procurorului-șef al DNA. Procedura este prezentată în Articolul 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor: „Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2)”.
Președintele României o poate scoate din funcție pe Laura Codruța Kovesi, potrivit articolului 51, alineatul 2 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor, din următoarele motive: „(…) a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare”.
Ce conține raportul prezentat de Tudorel Toader
Joi seară, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat un raport de 36 de pagini care argumentează decizia de a-i cere președintelui revocarea Laurei Codruța Kovesi, prin 20 de „acte și fapte de netolerat într-un stat de drept” din perioada februarie 2017 – februarie 2018. Toader a precizat că raportul va fi publicat imediat pe just.ro, site-ul oficial al Ministerului Justiției, însă platforma online nu mai funcționează, din momentul încheierii declarațiilor de presă susținute de Toader.
Printre acuzațiile aduse șefei DNA, ministrul Justiției a amintit trei conflicte juridice de natură constituțională, în care „CCR (n.r., Curtea Constituțională a României) a sancționat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului-șef al DNA”. Totodată, Toader a susținut că Laura Codruța Kovesi nu a respectat Constituția, prin anchetarea hotărârilor de Guvern din cazul „Belina”.
Ministrul Justiției a mai acuzat-o pe șefa DNA că s-a implicat în anchetele altor procurori, că a încercat să obțină condamnări cu orice preț sau că a împiedicat aflarea adevărului în cazul unor fapte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor de anchetă.
FOTO: Mediafax
