Studiourile IT din România și arta jocurilor pe calculator

Florel Manu 10/03/2017 | 16:19 Digital
Studiourile IT din România și arta jocurilor pe calculator

Toată lumea se joacă. Cel puțin asta spun studiile despre un hobby în spa­­­tele căruia stă o industrie cu în­ca­sări de peste 100 de miliarde de do­lari la nivel global. Iar românul și România nu sunt o excepție de la regulă.

București, România. Toate cele zece eta­­je ale uneia dintre clădirile de lân­­gă mallul AFI Cotroceni din București sunt ocupate de Elec­­­­tronic Arts (EA), una dintre multina­țio­nalele care dez­voltă în România jo­curi  precum FIFA, Star Wars ori Need for Speed. Circa 1.500 de an­gajați și cola­boratori scriu coduri, pro­gramează apli­cații, inven­tează scenarii și trimit produsele finale la export. Pe fiecare palier există săli de lucru cu tema­tici diferite, iar designul interior te trimite către scene din jocurile create de an­­ga­­­­­­jații companiei.

Pe monitoarele integrate în decor, la intrarea în clădire, rulează variante demo ale jocurilor dezvoltate de Electronic Arts. Sunt practic cele mai noi va­riante ale unor jocuri rulate de ani buni de milioane de oameni. Iar nu­mă­rul lor este în continuă creștere. Există, însă, și (cel puțin) o explicație.

„Experiențele pe zona de mobile au deschis piața unui spectru cât mai larg de clienți al căror profil a fost schim­­­bat radical“, explică Răzvan Si­­ghi­­naș (37 de ani), senior director la Elec­­tro­­nic Arts Romania. Absolvent de electronică și telecomunicații, la Bu­­cu­­­­rești, Sighinaș a lucrat între 2004 și 2008 în Silicon Valley, în Statele Unite, la Oracle și Nortel. În 2008 a revenit în România și a început să lucreze cu mari companii ro­mânești din telecom, însă de câțiva ani s-a orientat către jocurile video. Cum echi­pele conduse de el sunt cele care opti­mi­zează și monito­rizează jocurile Electronic Arts, Răz­van știe în orice moment cum evoluează piața, cine, unde și ce joacă. O piață pe care, spune el, „se văd deja efec­­tele accelerate ale adopției mobilului“.

Bunica joacă tare. Practic, dezvol­­ta­­rea aplicațiilor pe smart­phone a adus un public la care creatorii de jocuri nici nu se gândeau în urmă cu circa cinci ani. Dacă profilul ini­țial al utilizatorului de jocuri video era bărbat, cu vâr­sta cu­prinsă între 20 și 40 de ani, acum mai mult de jumătate dintre ju­că­tori sunt femei, iar vârsta sau apar­te­nența geo­­gra­fică nu mai repre­zintă un criteriu.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.