Studiourile IT din România și arta jocurilor pe calculator

Toată lumea se joacă. Cel puțin asta spun studiile despre un hobby în spa­­­tele căruia stă o industrie cu în­ca­sări de peste 100 de miliarde de do­lari la nivel global. Iar românul și România nu sunt o excepție de la regulă.

București, România. Toate cele zece eta­­je ale uneia dintre clădirile de lân­­gă mallul AFI Cotroceni din București sunt ocupate de Elec­­­­tronic Arts (EA), una dintre multina­țio­nalele care dez­voltă în România jo­curi  precum FIFA, Star Wars ori Need for Speed. Circa 1.500 de an­gajați și cola­boratori scriu coduri, pro­gramează apli­cații, inven­tează scenarii și trimit produsele finale la export. Pe fiecare palier există săli de lucru cu tema­tici diferite, iar designul interior te trimite către scene din jocurile create de an­­ga­­­­­­jații companiei.

Pe monitoarele integrate în decor, la intrarea în clădire, rulează variante demo ale jocurilor dezvoltate de Electronic Arts. Sunt practic cele mai noi va­riante ale unor jocuri rulate de ani buni de milioane de oameni. Iar nu­mă­rul lor este în continuă creștere. Există, însă, și (cel puțin) o explicație.

„Experiențele pe zona de mobile au deschis piața unui spectru cât mai larg de clienți al căror profil a fost schim­^­­bat radical“, explică Răzvan Si­­ghi­­naș (37 de ani), senior director la Elec­­tro­­nic Arts Romania. Absolvent de electronică și telecomunicații, la Bu­­cu­­­­rești, Sighinaș a lucrat între 2004 și 2008 în Silicon Valley, în Statele Unite, la Oracle și Nortel. În 2008 a revenit în România și a început să lucreze cu mari companii ro­mânești din telecom, însă de câțiva ani s-a orientat către jocurile video. Cum echi­pele conduse de el sunt cele care opti­mi­zează și monito­rizează jocurile Electronic Arts, Răz­van știe în orice moment cum evoluează piața, cine, unde și ce joacă. O piață pe care, spune el, „se văd deja efec­­tele accelerate ale adopției mobilului“.

Bunica joacă tare. Practic, dezvol­­ta­­rea aplicațiilor pe smart­phone a adus un public la care creatorii de jocuri nici nu se gândeau în urmă cu circa cinci ani. Dacă profilul ini­țial al utilizatorului de jocuri video era bărbat, cu vâr­sta cu­prinsă între 20 și 40 de ani, acum mai mult de jumătate dintre ju­că­tori sunt femei, iar vârsta sau apar­te­nența geo­­gra­fică nu mai repre­zintă un criteriu.

Mai mult, spun dezvoltatorii de jocuri, în ultima perioadă a crescut interesul pen­tru gaming în rândul femeilor de vâr­sta a treia. Acestea sunt interesate de jo­curi simple, cu decoruri colorate și mu­zică plăcută, fiind dispuse să stea cu mo­bilul în mână ore întregi. Practic, sunt orien­tate către jocuri „sociale“ și intră în mediul online cu scopul de a so­cializa. Și asta pentru că, explică spe­cialiștii, orice joc bine dezvoltat de o com­panie din industria gamingului are posibilitatea să se adreseze oricăror clienți din lume. Aici este însă cu totul altă poveste.

Artă și producție. Importantă este ideea. Nu mai este un secret că pro­ducția de jocuri se apropie ca stil de cea cine­ma­tografică. Jocurile au deco­ruri, dialoguri, coloană sonoră și chiar episoade. Mare parte din personajele virtuale sunt importate din viața reală ori din filme. Asta face ca industria de jocuri să se dife­rențieze într-un fel de IT-ul clasic. Aici nu este vorba doar de programare, ci și de creativitatea artis­tică. „Diferența prin­ci­pală este existența unei nevoi de inovare și creativitate duse la extrem. Artiștii care dezvoltă tre­buie să aibă un anumit profil pentru a livra un produs relevant în zona enter­tain­mentu­lui“, clarifică Răz­van Sighinaș. Pentru dezvoltarea unui joc lucrează echipe de graficieni, animatori, chiar absolvenți de Conservator, profiluri de oameni care nu au, teoretic, legătură cu industria IT&C. Și asta pentru că produsul trebuie să fie atât plăcut vizual, dar și interesant din punctul de vedere al coloanei sonore.

Rolul inginerilor IT intervine în momentul în care jocurile trebuie să ajungă pe toate canalele de distribuție, de la console și PC-uri la dispozitive mobile. Provocarea inginerilor este ca noile jocuri să fie optimizate astfel încât ele să poată fi jucate și de cei care folosesc con­­­solele sau dispozitivele fixe, dar și de noul segment de utilizatori care pre­feră mobilul.

Studiile producătorilor de jocuri ara­­tă că, pentru titluri ca FIFA ori Star Wars, con­­­solele rămân unul din prin­ci­palele medii de livrare. Acestea sunt catalo­­gate drept jocuri AAA (jocuri high definition pentru console). Însă și în acest caz, evo­luția continuă a dispozi­tivelor mobile îi provoacă pe ingineri să optimi­­ze­­ze jocurile clasice. „Fanii universului Star Wars care au jucat titluri în zona PC sau console sunt playeri asidui și pe mobil. E im­portant să le dai aces­tor oameni expe­ri­ența pe care o au pe console într-un mod plăcut și pe platforme mobile“, explică Răzvan Sighi­naș. Cu alte cuvinte, jocul de pe platforma mobilă trebuie să fie convin­gător într-o inte­­rac­­țiune de doar câ­teva minute.

Experiența românească. Piața românească a producției de jocuri este încă la început. Mari giganți ai acestei industrii precum Ubisoft, Electronic Arts, Gameloft ori King sunt prezenți de mai bine de zece ani pe piața locală. Dacă, inițial, România a oferit asistență pentru mici părți ale unor jocuri, în ultimii cinci ani tot mai multe companii au început să dezvolte aici producții cap-coadă.

Multinaționalele nu sunt singure pe piață. În ultimii doi ani antreprenorii români au început să deschidă studiouri locale pentru dezvoltarea jocurilor. „Aceste studiouri pot reprezenta în viitor chiar un motor creativ al industriei, de­oa­rece își pot asuma mai multe riscuri decât companiile mari, care au, de re­gulă, obiective mai precise.  Mă aștept ca în următorii doi ani să vedem din ce în ce mai multe jocuri lansate de aceste studiouri «indie»“, spune Cătălin Butnariu, președinte al Romanian Game Develo­pers Association.

În cazul EA, echipa din România lu­crează la dezvoltarea a zece titluri îm­pre­ună cu studiouri externe ale com­paniei-mamă. „Piața românească de jocuri este în proces de maturizare. Nu este un proces finalizat și nu suntem neapărat acolo unde trebuie să ajungem. Poten­țialul este mult mai mare în piața asta. Lucrăm practic să construim piața“, arată Răzvan Si­ghi­naș. Potrivit acestuia, deocamdată nu există în plan ca EA să dezvolte un joc exclusiv în Ro­mânia, noile titluri fiind finalizate în par­teneriat cu studiouri din Canada, Ame­ri­ca de Nord sau Europa.

Tendințele evoluției pieței jocurilor în România sunt interpretate în contextul mare al pieței europene. „Trendul e cam același. O anumită afinitate a pieței ro­mâ­­nești este pentru jocurile de fotbal și pentru jocurile de racing“, adaugă Sighi­naș. În cazul EA, studioul local a lucrat la dezvoltarea FIFA 2017, cel mai bine pla­sat produs din această serie, mai con­cret la implementarea unui nou motor al jocului. Specialiștii spun că produsul va fi îm­bunătățit în continuare în timp real, în funcție de modificările care apar în com­po­­nența echipelor din FIFA 2017, așa încât utilizatorul să poată juca în timp real partidele așa cum sunt ele progra­ma­te în campionat.

Până când echipele românești vor ajun­ge să conteze pentru jocul FIFA, IT-iștii ro­­mâni îi vor programa în conti­nua­re pe Messi și Ronaldo să facă spectacol în spațiul virtual.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney