Serghei Skripal a fost primul. Un fost spion sovietic a dezvăluit cele opt nume de pe lista neagră a Kremlinului

Născut în Letonia și recrutat de KGB acum 35 de ani, fostul agent dublu Boris Karpicikov care a spionat Rusia pentru SUA și Franța se teme că va sfârși ca Serghei Skripal, după ce în 1998 a defectat din serviciul rus și s-a refugiat în Anglia.

Acest articol a apărut în numărul 38 (16-29 aprilie) al revistei NewMoney

Boris Karpicikov își sărbătorea a 59-a aniversare. Era 12 februarie și puțin înainte de orele 10 seara, când a primit un telefon neașteptat la reședința sa din Anglia de la un amic din serviciul secret rus. Îl avertiza cu privire la o listă nea­gră pe care se aflau opt persoane. Printre cele opt ținte, și numele lui. Un alt nume devenit între timp mult mai celebru – Serghei Skripal.

La momentul respectiv, Karpicikov nu a luat în serios avertismentul, mai ales că în trecut a mai primit amenințări cu moartea. După trei săptămâni de la acel telefon, are altă părere. Și dintr-un motiv simplu. Pe 4 martie, Skripal și fiica sa, Iulia, au fost atacați cu o sub­stanță toxică pe când se aflau într-un centru comercial aglomerat din Salisbury. Auto­ritățile britanice au stabilit că cei doi – aflați încă în spital și fără mari șanse să se mai recupereze vreodată integral – au fost otrăviți cu un agent neurotoxic, o substanță de uz militar, ceea ce face ca incidentul să fie etichetat de Ma­rea Britanie drept primul atac cu o armă chi­mică pe teritoriu european după cel de-al Doilea Război Mondial. Pe lângă cei doi, a mai fost spitalizat de ur­gență un polițist și este posibil ca și alte 130 de per­soane să fi fost expuse atacului.

SKRIPAL ȘI SUSPECTUL DE SERVICIU. Pus pe seama Ru­siei, incidentul a determinat reacția pro­m­ptă a autorităților de la Londra: expulzarea a câteva zeci de diplomați ruși. SUA, alături de NATO și alți 25 de aliați ai Marii Britanii, au urmat gestul Londrei și au expulzat, cumulat, circa 130 de diplo­mați de pe teritoriul lor.

Totodată, Ma­rea Britanie este presată să ia măsuri și împotriva banilor rusești, deloc puțini în eco­nomia britanică. Rusia, care oficial nea­gă orice responsabilitate, a anunțat mă­suri similare pentru a răspunde gestului concertat al Occidentului.

Inevitabil, cazul Skripal a repus pe tapet moartea fostului agent rus Alexandr Litvinenko, otrăvit în 2006 cu poloniu. Ca și Skripal, trăia în exil la Londra. În acest context, autoritățile britanice reexaminează 14 morți suspecte ce au avut loc din 2003 încoace. Victimele au fost fie opozanți ai Mos­covei, fie persoane cu legături cu Rusia.

La întâlnirea secretă cu Bloomberg la Londra, Karpicikov s-a arătat în mod evident neliniștit. A explicat că este încă afectat de stres post-traumatic și că trăiește practic cu o frică permanentă, reușind să doarmă doar patru ore pe noapte. Și-a ins­talat camere de supraveghere cu circuit în­chis în toată casa. Cât va dura toată această vânătoare? Cine va fi următoarea țintă? Sunt întrebări la care Karpicikov așteaptă un răspuns.

AZILANȚII ȘI MÂNA LUNGĂ A RUSIEI. În timp ce premierul britanic Theresa May a dat o lovitură diplomatică uriașă convin­gând atât de multe state aliate să expulzeze diplomați ruși, nu este clar de ce au­to­ritățile britanice s-au mișcat foarte încet să acționeze în alte direcții. De pildă, oligarhi ruși care au certe legături cu Kremlinul continuă să stea bine mersi în Anglia. Este de notorietate faptul că miliarde de euro rusești au intrat în Marea Bri­tanie din ’90 încoace. Pe 28 martie, autori­tă­țile au anunțat totuși că vor revizui vizele în cazul a 700 de cetățeni ruși bogați.

Pe când era ministru de interne, May „s-a luptat din răsputeri“ pentru a opri o an­­chetă publică privind asasinarea lui Litvinenko de teamă să nu se ajungă cumva la o ruptură cu Rusia, remarcă laburistul Jeff Rooker. „Londra este capitala spălării de bani“, a mai spus acesta.

Cele 14 cazuri de morți suspecte au fost clasate fie ca sinucideri, accidente, fie având cauze naturale. Niciodată nu au fost anchetate ca acte criminale. În 2004, un avocat britanic cu legături cu Rusia a murit într-un accident de elicopter misterios. Cadavrul descompus al unui spion britanic a fost găsit în 2010 într-o geantă sport închisă în baia apartamentului acestuia din Londra. În 2013, Boris Berezovski, cunoscut drept un inamic al lui Putin, a fost găsit spânzurat în baie. În 2016, un om de știință britanic care a lucrat la cazul Lit­vi­nenko (a identificat cantitatea de poloniu cu care acesta a fost otrăvit) a fost gă­sit înjunghiat în bucătărie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a refuzat să comenteze dacă Rusia a avut vreo legătură cu toate aceste cazuri, ba chiar a spus că Moscova își oferă sprijinul pentru a ajuta autoritățile britanice în această anchetă. Pe de altă parte, pe 28 martie, Ministerul de Externe a acuzat Marea Britanie că nu asigură pro­tecția cetățenilor ruși.

Un alt azilant rus, Mikhail Hodorkovski, fost oligarh și opozant al Kremlinului, eli­be­rat după ce a stat 10 ani în închisoare și refugiat la Londra, crede că ce e mai rău abia de acum vine. „O armă nucleară a fost deja folosită, una chimică iată, mai rămâne cea biologică și de data aceasta cred că ni­meni nu va mai putea face nimic“, spune alarmist acesta.

SKRIPAL, SUPRAVIEȚUITORUL & LISTA. Ducân­du-și viața într-o locație a cărei adresă nu este cunoscută, Karpicikov a reușit să su­praviețuiască unor tentative anterioare de a-l elimina, ambele în Noua Zeelandă. După ce un cerșetor i-a pulverizat un praf în față undeva în centrul orașului Auckland (noiembrie 2006, la câteva săptămâni după otrăvirea lui Litvinenko la Londra), Karpicikov a pierdut, în două luni, 30 de kilograme, adică o treime din greutatea pe care o avea la acel moment. După patru luni, s-a simțit din nou rău și a descoperit niște cristale misterioase de culoarea ame­tistului pe covorul din casă.

În anii ’80, Karpicikov a fost numit ma­ior în structurile KGB. A continuat să lucreze pentru serviciul rus de acasă, din Lituania și după ce aceasta și-a declarat independența în 1991. Ulterior, a devenit informator pentru CIA și a defectat în Occident cu o cantitate importantă de documente secrete. Spune că britanicii au fost cei care i-au oferit o protecție mai bună. Chris Phillips, fost șef al Biroului britanic de Contraterorism, ar vrea ca poliția să îi asigure securitatea lui Karpichkov.

În legătură cu lista țintelor pe care fostul spion a primit-o, Phillips spune că „ar fi foarte îngrijorat în locul acestora.“ Pe listă se află și alți defectori ruși, printre ei Bill Browder, un finanțist britanic născut în SUA. Acesta a devenit inamicul public nr. 1 pentru Kremlin, din momentul în care a început campania de susținere a politicii de sancțiuni împotriva unor oficiali ruși vizați după uciderea avocatului Sergei Magnitsky, din cadrul fondului de in­vestiții Browder’s Hermitage Capital Mana­gement. Magnitsky a murit într-o închisoare din Moscova în 2009, după ce a des­coperit o fraudă fiscală de 230 de mili­oane de dolari.

Trei ani mai târziu, un informator rus care a furnizat informații autorităților elve­țiene despre aceeași fraudă a murit în apro­pierea casei, în timp ce făcea jogging, după ce a ingerat o toxină dintr-o plantă chi­nezească ce provoacă stop cardiac. Este una dintre cele 14 morți suspecte.

Pentru a complica parcă și mai mult sarcina poliției britanice, există indicii privind legăturile dintre marea crimă organizată și agențiile de informații rusești. Cinci dintre partenerii de business ai lui Berezovski au murit în circumstanțe neelucidate.

Serviciile secrete ruse dispun de o pa­letă largă de substanțe care provoacă moartea și care nu sunt înregistrate ca fiind letale, remarcă Phillips. „Orice asasin profesio­nist știe că are la dispoziție diverse modali­tăți de a ucide“, adaugă Chris Phillips.

Văduva spionului otrăvit cu poloniu, Marina Litvinenko, trage semnale de alarmă în noul context și cere măsuri urgente împotriva banilor murdari rusești. „Vreți ca genul acesta de cazuri să se repete? Sau vreți ca britanicii să ajungă să creadă că guvernul lor chiar nu îi poate proteja?“.

Karpichkov, antrenat să fie asasin KGB chiar dacă nu recunoaște că a ucis vreo­dată pe cineva, rezonează cu cele spuse de aceasta. „Dacă aș fi primit vreodată ordin să elimin pe cineva aici, aș fi putut. Aș fi putut, de fapt, oriunde în lume“, mai spune el, punându-și pălăria neagră, ochelarii cenușii și dispă­rând.

Lista

Karpicikov susține că a devenit ținta Rusiei după ce a făcut publice numele mai multor agenți FSB pe site-ul leton Kompromat. Mai jos, lista foștilor agenți pe care guvernul de la Kremlin vrea să îi elimine.

• OLEG GORDIEVSKI. Un agent dublu care a colaborat cu Marea Britanie în timpul Războiului Rece. Fugit din Rusia în 1985.
• BILL BROWDIER. Un cetățean britanic născut în SUA, are interdicție de a intra în Rusia.
• IGOR SUTYAGIN. Specialist rus în armament nuclear, acuzat de spionaj pentru Marea Britanie. Este unul dintre spionii schimbați de Marea Britanie cu Rusia, odată cu Skripal, în 2010.
• YURI SHVETS. Fost spion KGB, a dezertat în SUA în 1994. Este martor-cheie în asasinarea lui Litvinenko.
• CHRISTOPHER STEELE. Fost ofițer al MI6, a susținut că spionii ruși au o filmare cu Donald Trump în compania unor prostituate din Rusia.
• VLADIMIR REZUN. Căpitan al serviciilor militare de informații sovietice, a dezertat în Anglia în 1978.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Kitty Donaldson, Henry Meyer și Irina Reznik; adaptare de Mimi Noel

Cu contribuția lui Stepan Kravchenko.

FOTO: Guliver / Getty Images