Raport al Organizației Mondiale a Comerțului: Comerțul global și-ar putea reveni în 2024, însă există economii expuse la risc de scădere
Comerțul global de bunuri va crește treptat în 2024, după o contracție în 2023, care a fost determinată de efectele persistente ale prețurilor ridicate la energie și ale inflației, au arătat economiștii Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) într-o nouă prognoză publicată pe 10 aprilie 2024.
Volumul comerțului mondial de mărfuri ar trebui să crească cu 2,6% în acest an și cu 3,3% în 2025, după ce a scăzut cu 1,2% în 2023. Cu toate acestea, conflictele regionale, tensiunile geopolitice și incertitudinea politicii economice prezintă riscuri substanțiale de scădere pentru prognoză, conform unei transcrieri a raportului pe siteul wto.org.
În cel mai recent raport „Global Trade Outlook and Statistics”, economiștii OMC notează că presiunile inflaționiste sunt de așteptat să se reducă în acest an, permițând veniturilor reale să crească din nou – în special în economiile avansate – oferind astfel un impuls consumului de bunuri manufacturate. O revenire a cererii de bunuri comercializabile în 2024 este deja evidentă, indicii noilor comenzi de export indicând îmbunătățirea condițiilor comerciale la începutul anului.
„Facem progrese către redresarea comerțului global, datorită lanțurilor de aprovizionare rezistente și unui cadru comercial multilateral solid – care sunt vitale pentru îmbunătățirea mijloacelor de trai și a bunăstării. Este imperativ să atenuăm riscurile precum conflictele geopolitice și fragmentarea comerțului pentru a menține creșterea economică și stabilitatea”spune directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala
Factorii de risc din 2023
Prețurile ridicate ale energiei și inflația au continuat să influențeze puternic cererea de bunuri manufacturate, ducând la o scădere cu 1,2% a volumului comerțului mondial de mărfuri pentru 2023. Scăderea a fost mai mare din punct de vedere valoric, exporturile de mărfuri scăzând cu 5%, până la 24,01 trilioane USD. Evoluțiile comerțului pe partea serviciilor au fost mai optimiste, exporturile de servicii comerciale au crescut cu 9%, până la 7,54 trilioane USD, compensând parțial declinul comerțului cu bunuri.
Volumul importurilor a scăzut în majoritatea regiunilor, dar mai ales în Europa. Principalele excepții au fost economiile mari exportatoare de combustibili, ale căror importuri au fost susținute de venituri mari din export, deoarece prețurile energiei au rămas ridicate conform standardelor istorice. Comerțul mondial a rămas cu mult peste nivelul de dinainte de pandemie pe tot parcursul anului 2023. Până în al patrulea trimestru, acesta a fost aproape neschimbat față de aceeași perioadă din 2022 (+0,1%) și a crescut doar ușor față de aceeași perioadă din 2021 (+0,5% ).
Raportul estimează în continuare creșterea PIB-ului global la cursurile de schimb ale pieței va rămâne în mare parte stabilă în următorii doi ani, la 2,6% în 2024 și 2,7% în 2025, după ce a încetinit la 2,7% în 2023 de la 3,1% în 2022. Contrastul dintre creșterea constantă a PIB-ului real și încetinirea volumului real al comerțului cu mărfuri este legată de presiunile inflaționiste, care au avut un efect descendent asupra consumului de mărfuri intensive în comerț, în special în Europa și America de Nord.
Riscuri pentru 2024
În continuare, raportul avertizează că tensiunile geopolitice și incertitudinea politicii ar putea limita amploarea redresării comerciale. Prețurile alimentelor și energiei ar putea fi din nou supuse unor creșteri ale prețurilor legate de evenimente geopolitice. Secțiunea analitică specială a raportului privind criza Mării Roșii notează că, deși impactul economic al perturbărilor Canalului Suez ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu a fost până acum relativ limitat, unele sectoare, cum ar fi produsele auto, îngrășămintele și comerțul cu amănuntul, au fost deja afectate. prin întârzieri și creșteri ale costurilor de transport.
În plus, raportul prezintă noi date care indică faptul că tensiunile geopolitice au afectat marginal modelele comerciale, dar nu au declanșat o tendință susținută spre deglobalizare. Comerțul bilateral dintre Statele Unite și China, care a atins un nivel record în 2022, a crescut cu 30% mai puțin în 2023 decât comerțul celor două țări cu restul lumii. În plus, pentru întregul an 2023, comerțul global cu bunuri intermediare non-combustibile – care oferă o măsură utilă a stării lanțurilor valorice globale – a scăzut cu 6%.
Semne de fragmentare pot apărea, de asemenea, în comerțul cu servicii: importurile SUA de servicii de informații, computere și telecomunicații (TIC) de la partenerii comerciali nord-americani (în special Canada) au crescut de la 15,7% din totalul importurilor de TIC în 2018 la 23,0% în 2023, în timp ce SUA importurile acestora de la partenerii comerciali asiatici (mai ales India) au scăzut de la 45,1% la 32,6%. În plus, fragmentarea politicilor privind fluxul de date pe linii geopolitice ar putea duce la o scădere a comerțului global de bunuri și servicii în termeni reali cu 1,8% și a PIB-ului global cu 1%, conform estimărilor unui viitor studiu al Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și OMC.
„Unele guverne au devenit mai sceptice în ceea ce privește beneficiile comerțului și au luat măsuri menite să reînnoiască producția și să orienteze comerțul către națiuni prietene. Reziliența comerțului este, de asemenea, testată de întreruperi pe două dintre principalele rute maritime ale lumii: Canalul Panama, care este afectat de lipsa de apă dulce, și devierea traficului departe de Marea Roșie. În aceste condiții de perturbări susținute, tensiuni geopolitice și incertitudine politică, riscurile la adresa perspectivelor comerciale sunt înclinate în sens descendent”, detaliază economistul șef al OMC, Ralph Ossa.
Perspectivele comerciale regionale
Dacă previziunile actuale se mențin, exporturile Africii vor crește mai repede decât cele ale oricărei alte regiuni în 2024, cu 5,3%; aceasta este totuși de la o bază scăzută, deoarece exporturile continentului au rămas scăzute după pandemia de COVID-19. Creșterea preconizată a regiunii CSI este puțin sub 5,3%, tot dintr-o bază redusă după ce exporturile regiunii au scăzut în urma războiului din Ucraina. America de Nord (3,6%), Orientul Mijlociu (3,5%) și Asia (3,4%) ar trebui să înregistreze o creștere moderată a exporturilor, în timp ce America de Sud este de așteptat să crească mai lent, la 2,6%. Se preconizează că exporturile europene vor rămâne din nou în urma celor din alte regiuni, cu o creștere de doar 1,7%.
Creșterea puternică a volumului importurilor de 5,6% în Asia și 4,4% în Africa ar trebui să contribuie la susținerea cererii globale de bunuri comercializate în acest an. Cu toate acestea, se așteaptă ca toate celelalte regiuni să înregistreze o creștere sub medie a importurilor, inclusiv America de Sud (2,7%), Orientul Mijlociu (1,2%), America de Nord (1,0%), Europa (0,1%) și regiunea CSI (-3,8%) ).
Economiștii mai estimează că exporturile de mărfuri ale țărilor cel mai puțin dezvoltate (LDC) vor crește cu 2,7% în 2024, în scădere de la 4,1% în 2023, înainte ca creșterea să se accelereze la 4,2% în 2025. Între timp, importurile țărilor cel mai puțin dezvoltate ar trebui să crească cu 6,0% în acest an și cu 6,8% în viitor. an după o contracție de 3,5% în 2023.
Comerț cu servicii
Comerțul mondial cu servicii comerciale a crescut totuși cu 9% în 2023, în ciuda scăderii transportului de mărfuri, datorită recuperării călătoriilor internaționale și a creșterii serviciilor furnizate digital. În 2024, evenimentele sportive care vor avea loc în Europa în timpul verii, precum și relaxarea cerințelor de viză de către diferite țări, sunt de așteptat să stimuleze turismul și transportul de pasageri.
Exporturile globale de servicii furnizate digital au crescut la 4,25 trilioane de dolari SUA în 2023, în creștere cu 9,0% față de anul precedent și au reprezentat 13,8% din exporturile mondiale de bunuri și servicii. În 2023, valoarea acestor servicii – comercializate peste granițe prin rețele de computere și cuprinzând totul, de la servicii profesionale și de management până la streaming de muzică și videoclipuri, jocuri online și educație la distanță – a depășit cu peste 50% nivelurile pre-pandemiei. În Europa și Asia, care dețin o cotă de piață globală de 52,4% și, respectiv, 23,8%, exporturile au crescut cu 11% și 9%. Creșterea s-a accelerat în Africa (13%) și în America de Sud și Centrală și Caraibe (11%), depășind media globală. Cele două regiuni, care au format doar 0,9% și 1,6% din exporturile globale în 2023, sunt pe cale să profite de comerțul cu servicii furnizate digital.
