De unde știe Putin, „țarul” Rusiei din ultimii 18 ani, că va câștiga alegerile de duminică

Rusia își alege duminică președintele, iar Vladimir Putin nu are niciun dubiu ca va câștiga un nou mandat. 

Putin a preluat președinția, pentru prima dată, în 2000 , când l-a succedat pe mentorul său, Boris Elțin. În primele sale mandate a reușit să neutralizeze puterea oligarhilor, care au acumulat o influență vastă în anii 1990, a restabilit controlul de stat asupra televiziunii și a restabilit numirea directă a liderilor regionali, potrivit publicației „The Economist”.

După două mandate în care a reușit să își consolideze poziția în fruntea Rusiei, Consituția nu i-a mai permis lui Putin să candideze și pentru al treilea termen consecutiv. El a rămas, însă, la putere și a preluat funcția de prim-ministru în 2008, după ce l-a împins în funcția de președinte pe Dmitri Medvedev, mâna sa dreaptă, care a servit ca premier în toate mandatele lui Putin.

Putin s-a întors la președinție în 2012, cu o perioadă prelungită a mandatului, la șase ani, dar cu o imagine afectată de protestele răspândite împotriva guvernării sale. Criza din Ucraina i-a oferit prilejul să se impună din nou ca un lider puternic la nivel mondial. Rusia a anexat Crimeea și a declanșat un război în estul Ucrainei, acțiuni care i-au permis lui Putin să își cultive imaginea de protector al unei țări care, deși atacată din toate părțile, a reușit să redevină o mare putere pe harta geopolitică a lumii.

În urma acestor mișcări de forțe, susținerea lui Vladimir Putin în rândul rușilor a trecut de 80% și s-a menținut în permanență la acest nivel. Încrederea populației i-a permis să trateze alegerile ca pe ceva facil, astfel că nu a simțit nevoia să investească în campania electorală, a evitat să participe la dezbateri și nici măcar nu și-a anunțat oficial candidatura.

Alegeri fără concurență

Întregul sistem pe baza căruia a funcționat Rusia în ultimele aproape două decenii este construit pe fundamentul că Putin nu poate fi înlocuit, iar această idee a fost cel mai bine enunțată de șeful adjunct al personalului de la Kremlin: „niet Putin, niet Rusia”.

Putin și-a eliminat în permanență opozanții, astfel că la alegeri nu are niciun adversar redutabil, mai notează presa străină. Unora nu le-a fost permis să candideze, cum este cazul lui Alexei Navalnîi, un aprig contestatar al regimului de la Kremlin și singurul potențial competitor al actualului președinte rus la alegerile din acest weekend. Instituția echivalentă Biroului Electoral Central din Rusia a decis în unanimitate că Navalnîi nu este eligibil pentru a candida la președinție pentru că ar avea un dosar penal din urmă cu patru ani, despre care susținătorii săi spun că ar fi fost instrumentat politic. Alți opozanți au avut o soartă mai dură, precum Boris Nemtsov, fostul vicepremier care a fost ucis în afara Kremlinului acum trei ani.

Pentru a păstra un aer de legitimitate, Kremlinul a admis o serie de șapte candidați care nu au, însă, nici o șansă de a câștiga. Printre aceștia se numără Pavel Grudinin, un nostalgic al vremurilor lui Stalin, care conduce Partidul Comunist și Ksenia Sobchak, o fostă jurnalistă, văzută drept echivalentul lui Paris Hilton în Rusia și transformată în activist politic, care reprezintă opoziția liberală.

Ar putea rămâne președinte pe viață

Dacă în privința votului de duminică, Vladimir Putin nu are nicio emoție că va rămâne președintele Rusiei și în următorii șase ani, problemele apar când vine vorba de următoarea perioadă electorală. Cum Constituția îi interzice un al treilea mandat consecutiv, Putin, care a ajuns la 65 de ani, va fi prea bătrân la alegerile din 2030, când va avea din nou drept de candidatură.

Cea mai simplă soluție pentru cel mai longeviv lider al Rusiei după Stalin ar fi să repete experiența din 2008 și să continue să țină frâiele din altă poziție, precum cea de premier.

O altă soluție ar fi să preia exemplul Chinei din urmă cu o săptămână, când parlamentarii din această țară au votat aproape în unanimitate amendamentul constituțional care îi dă voie președintelui Xi Jinping să aibă un număr nelimitat de mandate.