Primul caz de hepatită acută de origine necunoscută confirmat în România
Ministerul Sănătăţii confirmă apariţia unui caz de hepatită de origine necunoscută şi pe teritoriul României, la o fetiţă în vârstă de 5 ani din Capitală, care se află în prezent în spital şi primeşte tratament de specialitate.
Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat până la data de 21 aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauză necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent), înregistrate la copii cu vârsta între o lună şi 16 ani.
Acest cazuri au prezentat insuficienţă hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliză hepatică şi icter. Potrivit sursei citate, la 74 de cazuri a fost detectată prezenţa adenovirusului F41.
Cazul raportat de România este al unei fetiţe în vârstă de 5 ani, internată la un spital de specialitate din Bucureşti, în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nici o infecţie virala activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică si este în continuare spitalizat.
Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nici o legatură epidemiologică cu alt caz raportat de către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică.
Cel puţin un copil a murit şi 17 au avut nevoie de transplant de ficat
Potrivit ultimelor date disponibile, cel puţin 169 de cazuri au fost raportate până acum, în 12 ţări. Cel puţin un copil a murit şi 17 au avut nevoie de transplant de ficat.
Potrivit ultimelor date ale OMS, au fost raportate cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută, în 11 ţări din Regiunea Europeană a OMS şi în statele Unite.
Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Ţările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franţa (2), România (1) şi Belgia (1).
”Nu este încă clar dacă a existat o creştere a cazurilor de hepatită sau o creştere a gradului de conştientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul aşteptat, dar nu sunt detectate. Deşi adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigaţiile sunt în desfăşurare pentru agentul cauzal”, arată OMS, într-un nou comunicat de presă.
Specialiştii au precizat că mulţi dintre pacienţi au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree şi vărsături, precum şi niveluri crescute de enzime hepatice şi icter.
Majoritatea cazurilor raportate nu au avut febră, iar viruşii obişnuiţi care provoacă hepatită virală acută – cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D şi E – nu au fost detectaţi în niciunul dintre aceste cazuri. Regatul Unit a semnalat iniţial OMS, la 5 aprilie, zece cazuri grave de hepatită în Scoţia, după care a semnalat 74 de cazuri, trei zile mai târziu.
