Prețul morții: cât plătim pentru atacurile teroriste
Atacarea bazei aeriene din Siria de către marina militară americană, soldată cu șase morți, neliniștește și mai mult atmosfera din țara măcinată de conflicte și terorism, un fenomen costisitor pentru statele în care este prezent. Think tank-ului australian „Institute for Economics and Peace” a anunțat că terorismul are un impact global de 90 de miliarde de dolari pe an, potrivit celor mai recente date, din 2015, ceea ce înseamnă aproape jumătate din Produsul Intern Brut al României, de 190 de miliarde de dolari.
Statele Unite ale Americii au atacat, joi noapte, baza aeriană Shayrat din Siria cu 59 de rachete de croazieră lansate de pe distrugătoarele ancorate în estul Mediteranei, reacție catalogată de specialiști ca fiind o schimbare de paradigmă a conflictului din regiune, opusă prudenței din administrația Obama.
Bombardarea de joi noapte cu rachete Tomahawk, folosite și în Războiul din Golf, vine ca răspuns al Statelor Unite la atacul cu arme chimice care a avut loc recent în orașul sirian Khan Shaykhun, soldat cu zeci de morți și sute de răniți, printre care și copii. Oficialii de la Washington pun atacul chimic pe seama forțelor conduse de președintele Siriei, Bashar al-Assad.
„Ceea ce a făcut Bashar al-Assad este teribil. Ce s-a întâmplat în Siria este într-adevăr una din cele mai groaznice crime şi nu ar fi trebuit să se întâmple. Nu trebuie să se permită aşa ceva”, a spus Donald Trump, joi seară, potrivit The Washington Times.
Rusia, cealaltă forță militară importantă din regiune, a fost avertizată din timp de oficialii americani cu privire la lansarea rachetelor. Imediat după aflarea veștilor, Rusia a suspendat acordul cu SUA privind securitatea aeriană din Siria.
Tot joi noapte, românca de 31 de ani rănită în atacul terorist din 22 martie de pe podul londonez Westminster, a murit, după două săptămâni în care a fost internată în stare gravă. Atacul din Londra, în care o mașină a intrat în mulțime, s-a soldat cu șase morți și aproape 50 de răniți.
Terorismul, o problemă economică
Fenomenul terorismului, vizibil în ultimii 20 de ani prin acțiunile violente ale unor grupări ca al-Qaida și, mai nou, ISIS, are implicații serioase și în economia statelor în care este prezent.
Impactul economic global cauzat de terorism a atins 89,6 miliarde de dolari în 2015, în scădere cu 15% față de situația din 2014, când valoarea a fost de 106 miliarde de dolari, anunță, prin cel mai recent raport publicat, Institutul pentru Economie și Pace (IEP), un think tank global cu sediu la Sydney.
Ca reper, în anul 2001, rămas în memoria colectivă prin prisma atentatelor din NewYork și Washington, impactul economic al terorismului a fost de 72 de miliarde de dolari, din care 62 de miliarde au reprezentat doar atacurile dirijate de al-Qaida în 11 septembrie.
În 2015, țările cele mai afectate de terorism, din punct de vedere economic, au fost cele din Orientul Mijlociu și Africa. Clasamentul, format pe baza impactului ca procent din Produsul Intern Brut, a fost condus de Irak (17,3% din PIB), Afganistan (16,8%), Siria (8,3%), Yemen (7,3%), Libia, Sudanul de Sud, Nigeria, Pakistan, Niger și Republica Centrafricană.
Impactul economic al terorismului este calculat de Institutul pentru Economie și Pace pe baza costurilor directe și indirecte ale violențelor care cauzează moartea și rănirea cetățenilor, inclusiv costurile ce țin de asistență medicală, pierderea veniturilor, traumele psihice ale victimelor și apropiaților, precum și distrugerea proprietăților.
În 2015, cele mai multe decese cauzate de atacurile teroriste s-au înregistrat în Turcia (peste 300), Franța (peste 150). În restul țărilor din clasament – SUA, Israel, Germania ș.a. – au fost sub 50 de decese. Anul 2015 a „deschis” seria atentatelor recente de pe teritoriul Europei, după atacul din sediul din Paris al publicației de satiră Charlie Hebdo.
Tot în acel an, patru grupuri teroriste au fost responsabile pentru 74% din decese. Pe primul loc, ISIS, urmat de Boko Haram, talibani și al-Qaida.
Veniturile ISIS în 2015 au fost estimate de IEP la două miliarde de dolari și au provenit mai ales din contrabanda cu petrol. Alte surse de finanțare au fost traficul cu obiecte de antichitate, taxele impuse în zonele controlate, donațiile externe și traficul cu droguri.
FOTO: Wikipedia.org
