Povestea din spatele primei trupe de stripperi
Uneori exaltant, alteori întunecat, filmul lui Robert Siegel ne poartă în culisele formării primei trupe de stripperi masculini din lume, arătând cum un imigrant de origine indiană a ridicat cel mai mare imperiu de dans masculin.
Mulți au auzit de Chippendales, grupul american de stripperi care a făcut înconjurul lumii încă din anii ’80, dând naștere unui fenomen fără precedent (prin anii 2000 ajungea și în România). Dar puțini știu povestea din spatele trupei de dans, care are în centru un imigrant, goana după visul american, do rință, ambiție, invidie, lăcomie, crimă și sinuci dere.
Robert Siegel, scenaristul filmelor „Lup tătorul“ („The Wrestler“) și „Fondatorul“ („The Founder“), a luat povestea celui mai mare imperiu de dans masculin din lume și a transpus-o pe ecran într-o miniserie de opt episoade. Se numește „Bun venit la Chippendales“ („Welcome to Chippendales“), a fost inspirată de cartea „Deadly Dance: The Chippendales Murders“, de K. Scot Macdonald și Pa trick MontesDeOca, și poate fi urmărită, începând cu 11 ianuarie, pe Disney+.
Pentru că Chippendales este un rezultat al culturii americane, mulți și-au ima ginat că fondatorul trupei de dans a fost un american get-beget. Filmul lui Robert Siegel ne arată însă că mintea din spatele fenome nului Chippendales a fost un băr bat bengali pe nume Somen Banerjee, care a emigrat din Mumbai în SUA în anii 1970, dornic să urmeze visul american.
În primii ani se mulțumește cu rolul de simplu angajat. Treptat, bărbatul ajunge să-și construiască afacerea. Cu banii eco nomisiți, pune bazele unui club de table, dar realizează rapid că nu funcționează și se reorientează spre un business cu o trupă de dans masculin.
Este o idee genială pentru sfârșitul ani lor ’70 (când nimeni nu era obișnuit să privească trupuri de bărbați dansând pe scenă), ce favorizează totodată feminismul într-o epocă în care femeia își ascundea sexualitatea. Și, odată încolțită, această idee scoate la iveală talentul de businessman al lui Somen Banerjee, dar și caracterul lui întunecat, o combinație care va ajuta la fondarea celui mai mare imperiu de dans masculin din lume, dar care va fi fatal pentru fondatorul său.
Robert Siegel fixează foarte bine momentul Chippendales în peisajul sociocultural american al anilor ’70-’80, cu accent evident pe discriminarea față de imi granți și față de oameni de culoare. Ai putea crede, din această perspectivă, că fondatorul Chippendales devine un businessman fără scrupule ca urmare a sistemului american ostil față de străini, dar realizezi rapid că Somen Banerjee (a cărui similitudine cu „showman“ o va remarca mai târziu un agent FBI) era deja un bărbat care și-a pierdut umanitatea și care nu ve dea în oameni decât niște instrumente prin care să-și atingă scopul.
În ascensiunea lui socială nu ai cum să nu-l admiri pentru consecvență, antici pa ție și curaj, dar îl vei și detesta (așa cum o fac toți din jurul lui) pentru lipsa de em patie, pentru lăcomia fără limite și pentru invidia nemăsurată.
Personalitate agresivă
Robert Siegel nu vrea să-i urăști personajul, vrea să-l înțelegi, așa încât e atent la cum îi construiește portretul, la cum îi expune calitățile și defectele, la cum îi cântărește contradicțiile. Nu ex plică, nu justifică. Nu judecă. Încearcă să prezinte un om cu tot binele și răul din el și să arate cum l-au schimbat deciziile și faptele sale.
A ales pentru acest rol un comediant, americanul de origine pakistaneză Kumail Ali Nanjiani (cunoscut din seria HBO „Silicon Valley“, dar și ca scenarist al unor filme ca „The Big Sick“). Nanjiani se descurcă de minune în rolul lui Somen Banerjee (Steve, numele de businessman), un om obsedat de control și disciplină, ghidat de o ambiție aproape patologică.
Renegat de familia lui din India (care-i consideră rușinoasă afacerea), respins de americani (care-i urăsc pe imigranți), Banerjee dezvoltă o personalitate agre sivă, pe care toți ceilalți o remarcă, dar cu care se împacă fiecare cum poate pentru a-și atinge scopul.
Filmul juxtapune o serie de personaje cu personalități diferite care-și doresc cu disperare să facă parte din lumina reflectoarelor și care se tolerează unul pe ce lă lalt doar pentru a-și atinge scopul. Otis, un stripper de culoare, visează să devină om de afaceri (Quentin Plair); Denise, un designer de costume (Juliette Lewis), care a inventat pantalonii detașabili pentru spectacolele Chippendales, vrea să ajungă cât mai departe; Ray (Robin de
Jesus), supusul fidel care-i declară lui Somen Banerjee devotament veșnic, face tot ce-i dictează șeful; Nick De Noia (Murray Bartlett), coregraful trupei de dans Chippendales și creatorul scurtmetra je lor „Unicorn Tales“, pentru care a câști gat două premii Emmy, e mintea crea toare, viziunea acestui business, dar și cel care vrea să-și asume tot meritul pentru Chippendales. Singurul personaj echi librat și lipsit de ambiții ascunse este Irene (Annaleigh Ashford), fata timidă de care Steve se în drăgostește într-o seară de reprezen tație Chippendales și care de vine conta bila și soția lui.
Victima propriilor ambiții
Bazat pe oameni și evenimente din viața reală, „Bun venit la Chippendales“ aduce pe ecran nu doar povestea halucinantă a fondatorului unuia dintre cele mai cunoscute branduri de divertisment, ci și nostalgia anilor ’80, redată prin decoruri ge ne roase, atmosfera disco, vestimentație tipică acelei epoci, muzică adecvată (ABBA, Queen, Kiss).
Deși poți recunoaște clișee vagi despre lăcomie, mândrie și experiența imigran ților, deși pe alocuri îl simți lipsit de viziune, „Bun venit la Chippendales“ este un film necesar, care arată cum a reușit un imigrant de culoare să construiască un business nemaipomenit în entertainmentul american, cum oamenii de afaceri pot lua decizii fantastice (dar și unele aberant de proaste) și cum, dincolo de conjuncturi, fapte și decizii, oamenii sunt oameni.
Deși Somen Banerjee a ajuns în cele din urmă victima propriilor ambiții, lumea își va aminti de el ca de omul care a fondat Chippendales, prima trupă de stripping formată exclusiv din bărbați, care își con tinuă cu succes activitatea și astăzi: Chippendales își ține spectacolele într-un teatru de zece milioane de dolari construit special la Rio All Suite Hotel and Casino din Las Vegas. Anual, dansatorii Chippenda les sunt văzuți de aproape două milioane de oameni din întreaga lume.
