Pentru clujeanul George Șerban, fondatorul BestKids, mesajul transmis de piață în pandemie a fost clar: mai bine în online decât în offline

Afacerile multor antreprenori au fost schimbate de pandemia de COVID-19. Pentru clujeanul George Șerban, mesajul transmis de piață în perioada restricțiilor sanitare a fost clar: mai bine în online decât în offline.

În 2017, la un deceniu după ce lansase în .ro platforma BestKids, George Șerban (41 de ani) deschidea într-un centru comercial din Cluj-Napoca un magazin fizic cu jucării și articole pentru copii. Pasul său de atunci către offline a reprezentat un proiect-pilot, despre care spune acum că nu a avut rezultate remarcabile nici înainte de pandemie.

Însă, odată cu instituirea restricțiilor sa­ni­tare și închiderea parțială a centrelor co­merciale, a decis să renunțe total la ma­ga­zinul fizic. „Am rămas doar în online și mă felicit că am decis așa. Vedem ce ne re­zervă viitorul“, spune George Șerban.

Boomul din online

La fel ca majorita­tea afacerilor cu acoperire în online, și plat­forma BestKids a înregistrat rezultate spectaculoase în perioada crizei. „În 2020, în primele luni de lockdown, au fost creș­teri și de 100% pe online. Treptat, lucrurile au revenit la normal, iar 2021 a fost ca 2019“, detaliază antreprenorul. Anul trecut, BestKids a înregistrat o cifră de afa­ceri de circa 1,5 milioane de euro, iar rezultatele financiare pe primul semestru al lui 2022 au fost similare celor din 2021.

În primele luni de pandemie, mai poves­tește el, concurența din online a fost foarte intensă, în condițiile în care mulți retaileri din offline au migrat către e-commerce. Piața jucăriilor este considerată de Șerban una destul de fragmentată, cu mulți jucă­tori, și există încă loc de creștere pentru unii. Pentru alții însă, lucrurile sunt mai complicate. „Sunt mulți jucători mici, sinu­cigași, care riscă și în final ajung să vândă stocurile și marfa ca să scape și să iasă din business“, detaliază antreprenorul, adău­gând că majoritatea retailerilor de profil au în portofoliu cam aceleași branduri de produse pentru copii.

Recunoaște că a vrut să intre pe piață cu produse de tip private label pe segmentul de puericultură, însă a renunțat destul de repede la idee, concentrându-se pe co­mer­țul cu marfă de la brandurile deja consacrate.

În pandemie însă, obiceiurile de consum ale clienților s-au schimbat, inclusiv în online. „Peste 50% din venituri le făceam anii trecuți din accesorii bebe, scaune auto, pătuțuri ori alte produse de valori mari. În pe­rioada de pandemie s-a trecut pe produse de exterior. Triciclete, biciclete, tobogane“, detaliază Șerban. Practic, 60% din business este reprezentat în momentul de față de jucăriile de exterior.

O altă viziune

Cu un portofoliu de circa 10.000 de produse, BestKids își va consolida pe viitor operațiunile din online. George Șerban spune că în offline era limitat de spațiul fizic și nu putea expune prea multe produse într-un spațiu de 200-300 de metri pătrați. În online, în schimb, are posibilitatea de a ieși inclusiv pe platforme de tip marketplace care au și expunere in­ter­națională. Cu toate acestea, exportul nu reprezintă nici 10% din business, una dintre probleme fiind expediția produselor voluminoase.

După 15 ani de afaceri cu jucării, antreprenorul mărturisește că se gândește acum la exit. „Ar putea fi atât vânzare totală, cât și vânzarea unei părți din business.“ Spune că se va întâmpla în următorii doi ani, urmând să se orienteze către alte linii de business, pe care deocamdată preferă să nu le dezvăluie.

Șerban a intrat în antreprenoriat în 2001, odată cu lansarea pe piață a platformei de anunțuri Bestauto.ro, pe care vândut-o șase ani mai târziu, după care a fondat Best­Kids, magazinul online cu jucării și pro­duse pentru copii. Intra atunci pe o piață în care circa 60% dintre clienți erau mame cu vârste de 25-35 de ani, care puneau accent pe produse de puericultură. O nișă la care puțini se gândeau într-o peri­oadă în care, pe fondul creditării excesive, cele mai multe afaceri online se concentrau pe comerțul cu electrocasnice.

În plus, a observat că jucăriile reprezentau o nișă cu produse greu perisabile. „Dacă nu vând o păpușă de Crăciun, o vând la Crăciunul viitor. În cazul unui iPhone, dacă acum am modelul 5, peste un an este la modă deja modelul 7“, explică el. În acea perioadă, accesul pe piața online era facil, iar marjele de profit erau mari.

A pornit cu o investiție inițială de 10.000 de euro, bani care au acoperit și primul stoc de marfă. De la intrarea în antreprenoriat și până acum, George Șerban a dat dovadă de precauție în business și nu a ezitat să renunțe la acele activități care nu aduceau profit. Acum însă, odată cu ideea de a ieși total sau parțial din afacerea cu jucării, se gândește la noile oportunități de afaceri pe care i le pregătesc vremurile pe care le traversăm.

Jucăriile, în perioada crizei

În primul an de pandemie, valoarea totală a pieței jucă­riilor din România a fost de circa 1,34 miliarde de lei (277 de milioane de euro), în creș­tere cu 3% față de anul pre­cedent.

• COMPANII. Potrivit unui studiu KeysFin, în 2020, în România erau înregistrate 471 de companii care activau pe piața jucăriilor, cu 4% mai puține față de 2019. Din totalul acestora, 54% activau în producția de jucării.
• FORȚA DE MUNCĂ. În 2020, pe piața locală a jucă­riilor activau 3.900 de anga­jați, cu 5% mai puțini față de 2019. Peste 44% dintre aceștia erau implicați în activități de producție.
• REZULTATE. Profitul net al companiilor din piața jucă­riilor din România a crescut cu 19% în 2020 față de 2019, la peste 211 milioane de lei (42,8 milioane de euro).
• DIMENSIUNE. Cei mai mari zece comercianți din piața locală a jucăriilor au avut în 2020 o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de lei (223 de mili­oane de euro), reprezentând circa 97% din piață.

Acest articol a apărut în numărul 147 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly