Într-un oraș din Vaslui în care toaletele au intrucțiuni de folosire un tânăr construiește un brand internațional de haine

Florel Manu 07/03/2019 | 14:29 Oameni
Într-un oraș din Vaslui în care toaletele au intrucțiuni de folosire un tânăr construiește un brand internațional de haine

Într-un oraș în care în restaurantele cu pretenții există instrucțiuni de folosire a toaletei, un tânăr de doar 24 de ani a început să construiască de la zero un brand 100% românesc, pe care vrea să-l impună pe un segment de piață dominat de companiile străine. 

 Acest articol a apărut în numărul 60 (4 – 17 martie 2019) al revistei NewMoney

Huși, România, județul Vaslui. Unul dintre orașele sărace ale României, aflat la doar 18 kilometri de granița cu Repubica Moldova. Dacă mergi de la București spre Huși, odată ce ai intrat în județul Vaslui, dai cu ochii de lucruri desprinse parcă din scenarii de film. Case cu pereții cră­pați și cu gardurile rupte, oameni care merg pe biciclete fără cauciucuri și pie­toni cu mers împleticit, sfidând parcă legile recunoscute ale fizicii. E un tablou pe care îl vezi din goana mașinii. Dar există și un alt fel de Vaslui.

Ajunși la Huși, îl cunoaștem pe Vlad Tofan (24 de ani), proprietarul unei mici fabrici de textile, nișată pe producție de haine bărbătești, care a avut anul trecut venituri totale de 1,5 milioane de euro. O afacere care iese din tiparele zonei, croită pe ambiția de a crea un business 100% românesc. Tânărul antreprenor se oferă să fie ghidul nostru prin oraș și ne infor­mează că orice distanță parcursă cu ma­șina se măsoară în intervale de cel mult cinci minute.

Pe hârtia recensământului din 2011, Hușiul avea în jur de 26.000 de locuitori, dar Tofan spune acum că populația ora­șului ar fi scăzut între timp la aproximativ 15.000 de oameni. Vedem zona indus­trială, dominată de hale de producție pentru industria textilă și a încălțămintei. „În jur de 7.000 de oameni lucrează în aceste industrii“, spune Tofan, explicând că aproape toate fabricile de textile din Huși lucrează în sistem lohn. Există însă și mici excepții.

Aventura lui Vlad Tofan în producția de haine este relativ recentă. A început în 2016. Apoi, Tofan și-a amenajat un showroom și un atelier de producție în clădirea în care înainte de 1990 au funcționat ma­ga­zinele Romarta. A pornit de la ideea că vrea să dezvolte un brand propriu, BMan, pe care să-l impună atât pe piața locală, cât și în afara țării. În urmă cu un an și ju­mătate, a decis împreună cu prietenul său de o viață, și asociat în afacere, Vlad Mustiață, să îi ceară sfatul lui Cristian Onețiu, cofondator Life Care și cunoscut mentor de business, despre pașii pe care trebuie să-i facă pentru a construi un brand puternic. Onețiu i-a întrebat din start ce problemă din piață rezolvă businessul lor. Nu au avut un răspuns, așa că „am ieșit pe stradă, am mers în malluri și am început să intervievăm oameni, să vedem ce probleme reale au“, își amintește Vlad Tofan.

CÂȘTIGUL UNUI PARIU PIERDUT. Și-a făcut lecțiile și a revenit la Onețiu, care îl consiliază și în prezent. A înțeles că trebuie să se concentreze pe brandul său și să rezolve problemele clienților care nu-și găsesc mărimea potrivită la haine. Cu atât mai mult cu cât are ambiția să își pozi­țio­neze brandul la nivel global. „Are mult de lucru pentru asta, dar cred în visul lui“, spune Cristian Onețiu. Tofan se ocupă de partea de design, iar Mustiață este res­ponsabil de zona de IT și de optimizarea vânzărilor online. În momentul de față, 70% din vânzările BMan vin din internet, în timp ce prin magazinele fizice valorifică restul de 30% din hainele produse de com­pania din Huși.

Vlad Tofan a început să se familiarizeze cu afacerile încă de la vârsta de 14 ani. Părinții lui aveau o firmă de vânzare de articole de îmbrăcăminte, pe care o în­cepuseră în 1995, cu o singură tarabă. Dar businessul a început să se dezvolte. Familia Tofan își procura marfa de la diverși furnizori, pentru că la început nici nu se punea problema de producție. În timp, au achiziționat câteva magazine și s-au extins în Huși în comerțul cu haine, ajun­gând să dețină trei spații în proprietate și alte două în chirie. Era prin 2007, când a primit primele sfaturi de business de la tatăl său. „M-a luat de la zero. M-a învățat ce e ăla un furnizor, cum se face o fac­tu­ră“, își amintește Tofan. I-a plăcut în zona de comerț și a lucrat cot la cot cu tatăl său până la vârsta de 21 de ani. Apoi, a decis alături de prietenul său din copi­lărie să facă și comerț online. Au făcut chiar și un pariu.

Vlad Tofan i-a promis prietenului său că, dacă reușește să vândă online măcar un produs în șase luni, se va lansa și în producția de haine. A pierdut pe loc pariul, pentru că în prima oră de la lansarea platformei a și vândut primul produs. „A fost un hanorac care costa 75 de lei“, adaugă tânărul antreprenor. Odată intrat pe zona de producție, un prim obstacol a fost lipsa unui nume sonor. Cum unul dintre magazinele tatălui său se numea Best Man, a ajuns în cele din urmă la BMan, un nume care este și un îndemn la acțiune – „Fii bărbat!“.

PARTENERUL STRATEGIC. În primul an de activitate, compania sa oferea spre vân­zare 20% produse proprii și 80% haine de la alți furnizori. A ieșit prin oraș și a în­ceput să caute croitori. A ajuns la poarta unui meseriaș care nu mai profesa în acel moment. L-a întrebat ce pretenții financiare are și le-a acceptat pe loc. Așa a angajat un prim mai­s­tru croitor. În scurt timp, a ajuns să aibă în firmă opt me­seriași, dar și o echipă de suport pentru marketing, logistică și vân­zări. În total, 32 de oameni. Întrucât cere­rea este mai mare decât poate lucra cu cei opt croi­tori, 80% din capacitatea de producție este externalizată acum către alte companii, din România și din Turcia, după ce, o perioadă, a lucrat și cu firme din Italia. Vrea să mai angajeze meseriași, însă este nevoit să-i formeze. Astfel, a încheiat o înțelegere cu școala de arte și me­serii din Huși pentru a prelua, înce­pând cu luna mai, elevi din anii terminali pe care să-i pre­gătească actualii croitori.

În ideea de a crea un brand puternic, Vlad Tofan avea nevoie de materie primă. Înainte de a începe producția, la vârsta de 19 ani, se aproviziona cu haine de la mai multe magazine din Turcia. Așa a cunoscut un om de afaceri turc, pe care l-a luat drept partener strategic, cu misiunea de a se ocupa de procurarea materiei prime. „Dacă nu era partenerul turc, trebuia să umblu singur după materiale și îmi lua cel puțin cinci ani să ajung la nivelul acesta“, mărturisește Tofan. Practic, multe țesături necesare producției vin din Turcia și din țări situate în vecinătatea acesteia.

Pentru a ajunge la 80% producție pro­prie, a închiriat clădirea fostei fabrici de textile Moldotex, inclusiv o parte din utilaje, la care înainte de 1990 lucrau circa 2.000 de salariați. Pentru că fabrica se află pe traseul Drumului European 85, care merge către Chișinău, plănuiește să con­struiască aici și un showroom modern, pentru a atrage posibili clienți aflați în tranzit prin Huși. Deocamdată, nu este dispus să cumpere sedii sau spații de producție, preferând să le închirieze. Își concentrează resursele către zona de pro­ducție, design și nu în ultimul rând către tehnologie, pe care se bazează în viitor pentru a crește performanțele companiei. Asociatul său a creat chiar o apli­cație care, după ce unui client din offline i se iau măsurile în showroom, coordonatele lui rămân permanent în arhiva BMan și poate comanda produse, de data aceasta din online, fără a se mai gândi la mărime, ci doar la culoarea sau modelul dorit, spune tânărul antreprenor.

ONLINE-UL POTRIVIT. Din 2016 și până acum, investițiile în acest business au ajuns la peste 400.000 de euro, urmă­toa­rea etapă fiind intrarea brandului BMan pe piețele externe. În paralel, se gândește la atragerea unui investitor strategic. „Investitor financiar va atrage după ce arată un return on investment (randament al investiției, n.r.) previzibil“, adaugă Cristian Onețiu. Potrivit calculelor lui Tofan, BMan are acum doar 0,025% din întreaga piață locală de confecții pentru bărbați și vrea să ajungă la 5% în următorii trei ani.

Vlad Tofan a cercetat recent terenul pen­tru extinderea internațională și vi­zează piețe din Franța, Germania și din Marea Britanie, unde vrea să intre pe zona de e-commerce. Are foarte multă încredere în vânzările online, dovadă și in­vestițiile constante pe care le face în apli­cațiile și platformele pe care le dezvoltă. „Acum este momentul cel mai potrivit pentru orice antreprenor sau companie să pornească un business online. Piața este încă suficient de permisivă“, spune Andrei Radu, fondatorul GpeC, cel mai important eveniment de e-commerce din România care reprezintă și cea mai mare comunitate locală a magazinelor online.

Mai mult, produsele din categoria fashion se află pe locul al doilea în topul vânzărilor online, după cele din categoria electro-IT&C. Studiile din zona de e-commerce arată că în următorii ani segmentul de fashion va conta din ce în ce mai mult și va deveni cea mai vândută categorie din online. Teoretic, Vlad Tofan are mari șanse să repună Hușiul pe harta brandurilor românești din industria textilă. Practic, mai trebuie să croiască un model de business care să fie capabil să concureze cu nume mari care au intrat pe piața lo­cală, cum sunt Zara, Massimo Dutti, H&M ori C&A. Și care continuă să domine piața.

 

În cifre de confecții

Pe piața românească de confecții se bat nume mari la nivel global, multe companii deschizându-și aici nu doar magazine, ci și capacități de pro­ducție.

 

  • Rezultate. Anul trecut, H&M a avut pe piața românească vânzări de aproape un miliard de lei (215 milioane de euro), în creștere cu 12% față de 2017.
  • DIMENSIUNE. Piața locală de îm­brăcăminte pentru bărbați este do­minată de brandurile străine, în timp ce producătorii locali au circa 9% din piață, potrivit estimărilor BMan.
  • RESURSE UMANE. Industria modei din România este unul dintre cei mai stabili angajatori, numărul de angajați menținându-se constant în perioada 2013-2017, la aproximativ 200.000.
  • Statistică. Cei mai mulți investitori în industria modei din România vin din China (1.957 de companii), Italia (793 de companii) și Turcia (585 de companii), potrivit unui studiu KeysFin de anul trecut.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.