Industria IT și-a bazat creșterile din ultimii ani doar pe 2% din agajații români. La nivel european, ponderea e dublă

Acest articol apare în numărul 32 (22 ianuarie – 4 februarie) al revistei NewMoney

Industria IT&C a devenit copilul-minune al economiei românești bazân­du-se pe doar 2% din numărul total de angajați la nivel național. Un (alt) indicator care arată că România mai are mult până departe pentru a se con­sidera o piesă de rezistență în tabloul european al IT-ului, iar recentele schim­bări fiscale nu fac decât să ridice noi semne de întrebare privind ritmul de dezvoltare a sectorului.

Peste 100.000 de angajați, salarii aproa­­pe triple față de media națională și afa­­ceri anuale de 4 miliarde de euro – aces­­­­tea sunt, în linii mari, principa­lele coordonate economice ale pieței locale de software și servicii IT, una dintre industriile care s-au ridicat spectaculos în ultimii ani, în special pe fondul extinderii masive a companiilor multi­na­ționale din domeniu, care și-au des­chis în ritm accelerat birouri în Bucu­rești și în majoritatea marilor orașe din țară. Rezultatul? IT-ul a ajuns să aibă în primul semestru din 2017 a treia cea mai mare contribuție în creșterea Produsului Intern Brut – după industrie și comerț – și nu doar să asi­mi­leze cu ușu­rință toa­­tă forța de mun­că dispo­nibilă în piața de profil, ci și să fie pe deficit la capitolul resurse umane.

Iar toate acestea se întâmplă în contextul în care doar 2% din angajații din întreaga economie lucrează în IT&C, potrivit datelor pe 2016 ale agen­­ți­­ei europene de statistică Eurostat, față de o medie de 3,7% la nivelul Uniunii Europene. Pentru o imagine și mai clară a matricei salariaților europeni din domeniu, trebuie menționat că ponderea salariaților din IT&C în totalul populației angajate ajunge la 2,7% în țări ca Bulgaria sau Polonia, și chiar la 5% în state occidentale precum Olanda. Cel puțin din perspectiva acestui indicator, România se află aproape la coada ierarhiei co­munitare, Grecia fiind singura țară unde lucrurile stau chiar mai rău: doar 1,4 din 100 de angajați lucrează în acest domeniu. Așadar, chiar dacă în ultimii ani, impresia generală în piață a fost că acest sector a explodat pe plan local, mai e mult până departe, cel puțin din pers­pectiva locurilor de muncă.

Și totuși, să dăm Cezarului ce e al Ce­za­­rului: numărul de joburi din IT-ul ro­mâ­nesc a crescut de aproape zece ori în ultimele două decenii, având în vedere că nu mai departe de anul 2000 doar 13.000 de persoane lucrau în acest domeniu, potrivit datelor Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Avansul, care s-a accentuat în spe­cial în ultimii ani, a venit – e drept –, și pe fon­dul unor facilități fiscale acordate ju­cătorilor care activează pe această piață, cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe venit, de care beneficiau aproximativ 35.000 de angajați. Scutirea a fost însă anulată peste noapte, prin aplicarea de la începutul acestui an a unor schimbări fiscale, astfel că au apărut mari semne de întrebare privind ritmul viitor de dezvoltare a industriei de profil.

Mai ales în condițiile în care sectorul IT românesc nu și-a valorificat nici pe departe întregul potențial, în ciuda abi­li­tăților tehnice ale forței de muncă, recunoscute ca fiind superioare celor de pe alte piețe, este de părere Andreea Stă­nescu, VP Service Delivery EMEA în ca­drul Stefanini, companie de soluții IT de origine braziliană, cu afaceri în România estimate în 2017 la 45 de milioane de euro și circa 1.800 de angajați.

RETICENȚĂ. Decalajul economic și gra­dul scăzut de digitalizare a economiei și a administrației sunt două dintre motivele pentru care doar 2 din 100 de an­gajați lucrează în acest domeniu. Dar nu și singurele: în ciuda creșterii din ultimii ani a sectorului de outsourcing în IT, România încă este în urma multor țări din regiune la acest capitol. „Nu în ulti­mul rând, să nu uităm de numărul foarte mare de specialiști IT români care lu­crează în alte țări, ceea ce generează un deficit de forță de muncă specializată (pe plan local, n.r) și implicit aduce după sine o anumită reticență a potențialilor investitori în acest domeniu“, adaugă re­pre­zentantul Stefanini.

O reticență dublată, începând din 2018, și de schimbarea legislației fiscale, cu impact direct asupra costurilor companiilor din domeniu când vine vorba de salarii.  Element care ar putea conta masiv în strategia viitoare de dezvoltare a acestora. „În domeniul IT, riscul este de pierdere a competitivității într-o indus­trie globalizată, dar și de scădere a di­ver­sității și complexității proiectelor“, avertizează Alina Rusei, director de HR al companiei Qualitance, cu afaceri de circa 10 milioane de euro anul trecut și 200 de angajați.

Autoritățile au arătat că vor să neutra­lizeze impactul revoluției fiscale în IT prin acordarea unor ajutoare de stat, însă până la închiderea ediției NewMo­ney, nu se știau toate detaliile privind modul în care va fi oferită această facilitate. „În mod cert, această revoluție fis­cală avea un potențial serios pentru o analiză mai aprofundată a impactului în toate zonele înainte de a fi aplicată, cu atât mai mult cu cât sunt și alte țări din Europa de Est care oferă facilități fiscale companiilor de IT“, spune Andreea Stănescu de la Stefanini. Ea adaugă că aceste țări investesc în paralel și în edu­cația și speciali­zarea ti­ne­rilor în domeniul IT, astfel încât trebuie privite drept o competiție reală pentru România.

ABSOLVENȚI PUȚINI. Mai ales în contextul în care numărul absolvenților care finalizează anual studii de specialitate în acest sector și care ar putea acoperi nevoile din piață este limitat pe plan local – în anul universitar 2015-2016, de exemplu, au existat doar puțin peste 4.300 de absolvenți ai facultăților de tehnologia informației și comunicațiilor, potrivit Ins­titutului Național de Statistică.

Mai mult, inclusiv numărul instituțiilor sau uni­ver­sităților care au ca profil domeniul IT este destul de mic, comple­tează Raluca Peneș, HR coordinator în cadrul Smartree, companie de externali­zare a proceselor de resurse umane. „În țara noastră sunt doar câteva centre cunoscute, în orașe precum București, Cluj, Iași sau Craiova, care atrag și cei mai mulți investitori pe acest segment“, spu­ne reprezentantul Smartree.

Iar investitorii aceștia se bat pe o re­sursă umană din ce în ce mai greu de gă­sit, astfel că, cererea fiind mare, iar oferta limitată, angajații din IT au ajuns să câștige cele mai mari salarii la nivelul întregii economii românești: câștigul mediu net din zona de servicii informatice a ajuns în luna octombrie a anului trecut, cea mai recentă dată pentru care există informații, la peste 6.000 de lei, un plus de aproape 10% față de aceeași lună a anului 2016, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Prin compa­rație, salariul mediu net la nivel național se situa în luna octombrie a anului 2017 la sub 2.400 de lei.

Și totuși, bulgărele creșterilor salariale pare că nu se oprește, în ciuda incertitudinilor fiscale cu care se confruntă sectorul. „Atât timp cât există deficit de personal și noi investiții pe piața din România, salariile specialiștilor în IT vor crește“, spune Raluca Peneș de la Smartree. Rămâne însă de văzut câte investiții noi și câte locuri de muncă noi se vor crea, astfel încât România să urce ca poziție în clasamentul european al ponderii salariaților din IT în totalul popu­lației angajate.

BAROMETRUL STARTUP-URILOR

Sectorul IT&C din România a explodat în ultimii ani pe fondul extinderii masive a companiilor multinaționale din domeniu. Există însă și companii românești antreprenoriale în acest domeniu, iar în ultima perioadă pe piață au apărut o serie de startup-uri de tehnologie.

• INIȚIATIVE ÎN CIFRE. România numără 3.700 de startup-uri și 22 de hub-uri și incubatoare care le sprijină, potrivit datelor Microsoft, valabile pentru anul 2016. Deocamdată, antreprenorii locali reușesc să genereze doar aproximativ 10% din întreaga industrie de IT.
• FINANȚARE. Principala provocare a antreprenorilor din zona de tehnologie este obținerea unei finanțări la început de drum sau în etapa de dezvoltare. Bucureștiul ocupa în anul 2016 locul 52 (din 60) în topul Digital City Index al orașelor europene în funcție de accesul startup-urilor la capital, indiferent că este vorba de capital venit de la fonduri de investiții, campanii de crowdfunding, investitori providențiali sau alte surse.
• INVESTITORI. Lista de investitori în ecosistemul local de startup-uri din zona tehnologiei este formată doar din câteva nume mai proeminente, printre care și fondul 3TS Catalyst Romania, Gecad Ventures și Fribourg Digital.

FOTO: Guliver / Getty Images