Dezastru demografic! România, în TOP 3 ţări cu cele mai multe decese înregistrate în ultimii 60 de ani

Pandemia COVID-19 a avut un impact considerabil asupra europenilor. Uniunea Europeană a înregistrat în 2020 un număr record de decese din ultimii 60 de ani, potrivit primelor statistici disponibile, ducând la o uşoară scădere a populaţiei, se arată într-un raport oficial.

Ţările UE au înregistrat cu 534.000 de decese mai mult decât în 2019 (o creştere de 11%): aceste decese au crescut de la 4,7 la 5,2 milioane. Un număr care „reflectă impactul pandemiei COVID-19”, potrivit Eurostat, preluat de Le Figaro.

Acesta reprezintă „cel mai mare număr de decese anuale din 1961”, primul an pentru care sunt disponibile statistici pentru toate aceste ţări, a precizat sursa citată de Digi24. Numărul morţilor a crescut în toate ţările UE în această perioadă, dar în special în Italia (+111.700, + 18%), Spania (+75.500, + 18%) şi Polonia (+67.600, +17%), conform cifrelor din Oficiul European de Statistică.

Cea mai mare scădere a populaţiei în Italia, România și Polonia

Numărul mare de decese a dus la o uşoară scădere a populaţiei UE în 2020, de la 447,3 la 447 milioane de locuitori (-312,000). Şi numărul naşterilor a scăzut în acest an, dar principalul element care explică scăderea populaţiei este impactul pandemiei asupra mortalităţii.

Cea mai mare scădere a populaţiei se observă în Italia (-384.000, sau -0,6% din populaţie), urmată de România (-143.000, -0,7%) şi Polonia (-118.000, -0, 3%). În total, în nouă din cele 27 de ţări membre ale UE a scăzut populaţia în 2020.

Româncele, majoritare la nivelul populaţiei

Populaţia rezidentă a României a fost de 19,328 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2020, iar populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,868 milioane de persoane, respectiv 51,1% din total, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, publicat cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei.

Comparativ cu 1 ianuarie 2019, la 1 ianuarie 2020, INS spune că se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (cu vârsta între 0 şi 14 ani) cu 10.900 de persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,7%) în totalul populaţiei rezidente, şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,5% la 18,9% (+65,4 mii persoane).

Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,4% din total, în scădere cu 140.000 persoane faţă de începutul anului 2019. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani şi 50-54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani.

10 milioane de români trăiesc la oraş

În mediul urban locuiesc 10,456 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (54,1%).

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2020, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată zonă, iar populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezintă 88,5% din populaţia totală a regiunii.

76 de ani, speranţa de viaţă în România

În anul 2020, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 76,11 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,21 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2020, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,03 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se pentru populaţia masculină (3,40 ani) faţă de cea feminină (1,94 ani).

În anul 2020, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -120.300 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-26.600 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-6.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-18.800 persoane), Nord-Est (-17.400 persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-15.600 persoane).